Fostul şef al ANAF, Gelu Diaconu, chemat în judecată de Fondul Proprietatea pentru contracte abuzive

17 iul 2017 Autor: Dan Straut

Fondul Proprietatea cheamă în judecată un grup de foşti membri în conducerea GDF Suez – actuala Engie – pentru a recupera daunele provocate printr-o serie de contracte de management pe care le consideră „abuz de putere”. Printre cei vizaţi se numără şi Gelu Ştefan Diaconu, fost preşedinte al ANAF.

„Fondul a depus o cerere de chemare în judecată în faţa Tribunalului Bucureşti împotriva membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorilor ENGIE România SA pentru recuperarea daunelor cauzate companiei prin aprobarea, încheierea şi executarea contractelor de servicii de management şi consultanţă cu ENGIE SA în perioada 2011-2015. Membrii consiliului de administraţie şi directorii împotriva cărora au fost iniţiate acţiuni în justiţie sunt Eric Joseph Stab, Grzegorz Gorski, Alain Marie Louise Janssens, Olivier Bloeyaert, Mihai Adrian Albulescu, Gelu Ştefan Diaconu, Maria Gabriela Horga, Pierre Marie Paul Chatain, Bart Josef Irma Boesmans, Valerie Marie Laure Limpens şi Simona Claudia Dobre. Aceste contracte au reprezentat, în opinia Fondului, un conflict de interese şi o încălcare gravă a principiilor guvernanţei corporative”, se arată într-un comunicat transmis luni de Fondul Proprietatea (FP).

Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti, în calitatea sa de Administrator de Investiţii al Fondului Proprietatea solicită Consiliului de Administraţie al companiei Engie să prezinte „un raport către acţionari cu privire la procedurile aprobate de Consiliu în legătură cu contractele de management şi consultanţă, considerabile ca valoare, încheiate de Companie cu acţionarul majoritar ENGIE SA (fosta GDF SUEZ SA) în perioada 2011-2015”. Engie deţine pachetul majoritar de acţiuni la companie prin intermediul subsidiarei sale Romania Gas Holding BV.

„Potrivit datelor aflate la dispoziţia Fondului, în 2015, valoarea totală a acestor contracte de servicii de consultanţă strategică şi management s-a ridicat la o sumă estimată de 12,9 milioane de lei (echivalentul a 2,9 milioane de euro)”. Pe baza informaţiilor limitate care au fost furnizate de către companie, Fondul consideră că aceste contracte pentru servicii de management şi consultanţă cu acţionarul majoritar „nu au fost nici necesare, nici adecvate, câtă vreme compania are propriul Consiliu de Administratie şi proprii directori, care au fost numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor cu scopul de a lua decizii de management şi a acţiona în interesul companiei şi al tuturor acţionarilor săi, şi nu în beneficiul acţionarului majoritar”, se mai arată în comunicatul FP.

Fondul consideră că încheierea acestor contracte de servicii „poate fi considerată, de asemenea, un abuz de putere din partea acţionarului majoritar, Romania Gas Holding BV (acţionând în interesul companiei subsidiare ENGIE SA şi nu în interesul companiei şi/sau al investitorilor săi)”. Fondul consideră şi că aceste contracte de servicii încheiate de Companie cu Engie SA „erau inutile, iar preţul plătit de companie către Engie SA pentru serviciile de management şi consultanţă a fost nejustificat”.

„În ultimii 5 ani, au fost numeroase ocazii când Fondul a adus la cunoştinţa conducerii ENGIE România SA natura abuzivă a acestor contracte. Fondul a solicitat conducerii clarificări suplimentare şi, de asemenea, încetarea acestei practici. Suntem încântaţi să subliniem faptul că, urmare a acţiunilor noastre, contracte precum cele identificate de Fond nu au mai fost încheiate începând cu anul financiar 2016. Cu toate acestea, Fondul nu poate ignora daunele semnificative cauzate de contractele de servicii de management şi consultanţă din anii 2011-2015”, arată FP.

Fondul consideră, de asemenea, că este imperios necesar să existe controale de monitorizare, pentru ca astfel de conflicte de interese să fie evitate în viitor. Prin urmare, Fondul îndeamnă cu fermitate conducerea Engie SA din România să prezinte un plan de măsuri menite să evite încheierea oricăror contracte similare ale companiei în viitor.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis, iar obiectivul său investiţional este maximizarea randamentelor şi aprecierea per acţiune a capitalului prin investiţii în principal în acţiuni româneşti şi titluri de valoare asociate acţiunilor. Fondul se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 şi a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit („GDR-uri”) la data de 29 aprilie 2015.

Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în luna mai 2010, cu o echipă de 32 de angajaţi, incluzând 6 specialişti locali în investiţii sprijiniţi de cei peste 40 de manageri de portofoliu şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton Emerging Markets.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2017

 
Cuvinte cheie:
ANAF
, FONDUL PROPRIETATEA
, ENGIE
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide