Stabilitatea cursului este o problema vitala pentru economia romaneasca, iar BNR va injecta lichiditati in piata dar cu mare atentie la consecinte, i-a avertizat ieri guvernatorul Mugur Isarescu pe bancherii prezenti la conferinta organizata de Ministerul Finantelor.
Leul a pierdut circa 8% in fata euro doar in luna ianuarie, iar pe medie deprecierea se ridica la aproape 17% fata de luna septembrie. Daca la inceputul toamnei euro se tranzactiona la 3,62 lei, in ianuarie media zilnica a fost de 4,23 lei.
Guvernatorul precizase si vinerea trecuta, cand a prezentat Raportul asupra inflatiei pe trimestrul al patrulea, ca BNR nu va injecta masiv lichiditati in piata, dand astfel munitie celor care pariaza pe deprecierea leului.
Isarescu le-a reamintit ieri bancherilor ca BNR vizeaza o flotare controlata a cursului, ceea ce inseamna ca daca nu reuseste sa stabilizeze evolutiile prin alte instrumente, poate recurge si la interventii directe pe piata valutara.
Vorbind despre evolutiile de pe pietele financiare din ultimele cinci luni, guvernatorul a explicat ca BNR a avut o sarcina foarte dificila, in conditiile in care a trebuit sa asigure lichiditati pentru finantarea deficitului bugetar, dar si sa tina cursul "sa nu se duca in balarii."
El a aratat ca la sfarsitul anului trecut Finantele au vandut BNR un miliard de euro, leii obtinuti fiind ulterior injectati in economie. Fondurile in valuta ale Finantelor sunt administrate tot de BNR, fiind parte din rezerva valutara a tarii. Miscarea a venit dupa ce in octombrie banca centrala redusese rezervele minime la lei, injectand in piata 2 miliarde de lei, cand lua in calcul un deficit bugetar "rezonabil", potrivit guvernatorului.
"Banii suplimentari care au fost injectati in economie, in conditii de aversiune la risc, de neincredere, nu au putut sa fie absorbiti altfel decat prin sterilizare definitiva, prin vanzare de valuta. A fost singura solutie pentru a iesi din situatie si de a pastra si alte echilibre", a explicat Isarescu.
El afirma ca este esential ca rezidentii sa nu isi piarda increderea in leu. Ca de obicei, Isarescu nu a comentat nivelul actual al cursului si nici nu a oferit indicatii privind zona de incredere, in care considera ca euro ar trebui sa se inscrie. "Interesul Romanei este sa asigure o minima stabilitate a cursului, in conexiune cu indicatorii fundamentali. Bancile sunt interesate de curs, pentru ca le afecteaza portofoliul de credite in valuta", a atentionat Isarescu. Circa 57% din creditul privat este contractat in euro. El a profitat de ocazie pentru a le reaminti bancherilor ca BNR a fost intotdeauna impotriva creditelor de consum "de cinci mii de euro acordate in valuta."
Seful BNR i-a avertizat din nou pe bancheri ca nu trebuie sa "sara calul" cu dobanzile la depozitele in lei, riscand astfel sa transmita un mesaj de neincredere.
In alta ordine de idei, Isarescu a explicat ca, pe fondul reducerii finantarilor externe, trebuie realizata o ajustare a deficitului de cont curent.
"Aici e vorba de vointa politica sa facem o ajustare si aceasta sa functioneze. Daca ne hotaram sa facem ajustarea la 7%-8% (din Produsul Intern Brut, n. red.), sa vedem cum asiguram finantare." Potrivit datelor preliminare, deficitul de cont curent a coborat anul trecut la circa 12% din PIB, de la un varf de aproape 14% in 2007. Finantarea deficitului prin investitii straine directe (considerata sanatoasa) a coborat insa anul trecut la 54% dupa primele 11 luni ale anului trecut, iar in 2009 este asteptata o reducere semnificativa a investitiilor straine.
Isarescu a subliniat ca anul trecut deficitul extern generat de sectorul privat a inregistrat deja o corectie semnificativa, iar acum trebuie redus si cel generat de sectorul public. Guvernul si-a propus pentru anul acesta o reducere a deficitului bugetar la 2% din PIB, fata de 5,2% cat a fost anul trecut. "Corectia deficitului extern pe sectorul privat trebuie sa se faca ordonat, adica nu prin cursul de schimb. Cursul se poate face si 7 (lei pentru un euro, nota redactiei) si sa nu se faca ajustarea. Daca se rupe increderea, poate sa se faca si 10 si tot nu se face ajustarea. "Isarescu a explicat ca trebuie restabilita increderea, ceea ce presupune un mix tare de politici fiscala si monetara.
Pe de alta parte, guvernatorul a subliniat ca este esential ca anul acesta sa fie asigurata o finantare fluenta si la costuri rezonabile a deficitului bugetar.
"Aceasta chestiune a costurilor este de maxima importanta", a spus Isarescu, notand ca cerintele unor jucatori, de a avea randamente de 17% la titlurile de stat, sunt exagerate. In ultimele saptamani statul a vandut certificate de Trezorerie (cu scadenta mai mica de un an) la randamente de 11-11,5% pe an, fata de niveluri de peste 14% pe an la inceputul lui ianuarie.
Isarescu a admis ca a avut in aceasta perioada o buna colaborare cu anumite banci comericale, BNR deruland de la inceputul anului operatiuni repo (de injectie de lichiditati) pe baze bilaterale. Practic, statul a putut astfel sa isi asigure lichiditati la costuri mai scazute, in timp ce pe piata interbancara dobanzile erau la niveluri de 14%-15% pe an. Guvernatorul a reamintit ca BNR nu poate finanta direct deficitul bugetar, conform legilor in vigoare.
Bancherii cer BNR reguli mai blande
Bancherii au solicitat BNR schimbarea reglementarilor privind perioada de executare silita, reesalonarile creditelor si provizioanele, a declarat ieri Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). ARB a propus bancii centrale sa incurajeze reesalonarile si rescadentarile de credite, proceduri pe care bancile comerciale au inceput sa le implementeze deja. In conditiile in care liniile de finantare externa in sectorul bancilor comerciale sunt mai putin active si se vorbeste din ce in ce mai mult de o finantare de la institutii internationale, precum FMI sau BERD, ARB mai sugereaza sa se revina la o norma mai veche prin care liniile de finantare de la institutiile internationale sa nu fie luate in considerare in baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.
Totodata, Asociatia Bancilor a propus ca o parte din garantiile la credite sa fie luate in considerare atunci cand se depaseste intarzierea la plata de 90 de zile iar bancile sa faca provizioane mai reduse. In prezent, la realizarea provizioanelor, se ia in considerare tot creditul, insa nu si garantiile.
In ceea ce priveste executarea silita, Ghetea a aratat ca trebuie sa se gaseasca o posibilitate de a majora perioada, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile. De asemenea, ARB a mai cerut schimbarea modalitatii in care sunt evaluate, la sfarsitul fiecarui an, titlurile de stat si operatiunile swap, "astfel incat metodologia de calcul sa se apropie cat mai mult de cea pe care comitetul de la Basel vrea sa o introduca", respectiv aducerea la nivelul pietei a tuturor activelor bilantiere din portofoliile bancilor.
Si Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a sustinut punerea in discutia CA al BNR a unor masuri realiste de a extinde de la 90 la 150 zile termenul considerat ca reprezentand intarziere a achitarii de catre debitor a unei rate aferente unui credit. In opinia oamenilor de afaceri, acest lucru va oferi posibilitatea bancilor de a trece la reesalonarea platilor pentru clientii afectati "in mod demonstrat de criza financiara".
De asemenea, oficialii AOAR sunt de acord cu solicitarea facuta de ARB privind provizionarea de catre banci doar a partii din credit neachitata si nu la intreaga valoare a creditului angajat de un client. Oamenii de afaceri au propus numirea, cu acordul Guvernului, ARB si BNR, a unui "mediator de credite", masura care in opinia intreprinzatorilor a fost instituita cu succes de catre guvernul francez inca din octombrie 2008. Claudia Medrega
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
