Guvernul precizează că, prin acest memorandum, urmăreşte calibrarea reglementărilor guvernamentale în raport cu cerinţele şi aşteptările mediului de afaceri şi partenerilor sociali, iar consecinţa directă va fi stimularea dezvoltării economice şi sociale, prin asigurarea unui cadru normativ general coerent, eficient şi predictibil.
Documentul prevede adoptarea unei perioade obligatorii de consultare, cu toţi actorii interesaţi, în conformitate cu standardele internaţionale, privitoare la intenţiile de reglementare şi realizarea, în acest sens, a unui proiect-pilot de consultare, îmbunătăţirea procesului de achiziţii publice, inclusiv prin "rezolvarea proactivă" a oricărui abuz juridic care poate bloca iniţierea şi/sau încheierea
proiectelor publice, reducerea numărului ordonanţelor de urgenţă cu minimum 25% pe an, crearea şi implementarea, printr-un proces formal, a unui cadru pentru privatizarea întreprinderilor de stat, precum şi pentru introducerea unui management profesionist în întreprinderile de stat, publicarea anuală a unui calendar centralizat al fondurilor UE, continuarea proiectului Agenda digitală.
La începutul lunii februarie, premierul Victor Ponta a arătat că proiecte de sute de milioane euro, cu fonduri UE, sunt blocate de contestaţii la licitaţii judecate de CNSC şi Curtea de Apel şi a caracterizat situaţia ca "o catastrofă naţională", avertizând că România poate pierde bani europeni din acest motiv la sfârşitul anului.
El a amintit că unul dintre obiectivele Guvernului pentru actuala sesiune parlamentară este modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
El a mai susţinut că numărul contestaţiilor depuse la licitaţiile publice a crescut de trei ori după decizia Curţii Constituţionale de a respinge obligaţia firmelor care contestă rezultatul unei licitaţii să depună o garanţie care să fie pierdută dacă acea contestaţia este respinsă.
Guvernul a decis ca firmele care contestă rezultatul unei licitaţii publice să fie obligate să constituie o garanţie financiară "de bună conduită", reprezentând 1% din valoarea estimată a contractului contestat, care să fie reţinută integral în cazul în care contestaţia formulată este respinsă, dar această prevedere a fost declarată neconstituţională de către judecătorii Curţii Constituţionale.
