Salariile lunare primite de liderii din administraţia publică - preşedintele ţării, primul-ministru, preşedinţii Parlamentului, şefii serviciilor de informaţii, dar şi miniştrii- vor creşte semnificativ începând cu luna august, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptată ieri de Guvern şi obţinută de Mediafax.
Astfel, cele mai mari salarii din administraţia publică vor ajunge la circa 21.600 de lei brut pe lună (de 18 ori nivelul salariului minim din administraţie de 1.200 de lei, cât va fi de anul viitor), ceea ce înseamnă că preşedintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul Victor Ponta şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului (Călin Popescu-Tăriceanu şi Valeriu Zgonea) vor pleca acasă, la final de lună, cu câte circa 3.500 de euro (cca. 16.000 de lei net) „în mână“.
Dacă salariul premierului ajunge la 3.500 de euro net pe lună, valoarea acestuia se apropie de cea a premierului polonez Ewa Kopacz, care primeşte circa 3.800 de euro pe lună. Doar că PIB-ul României a fost de 150 de miliarde de euro anul trecut, iar cel al Poloniei a ajuns la 495 de miliarde de euro în 2014.
Responsabil de aceste creşteri este premierul interimar Gabriel Oprea, care îşi asumă răspunderea pentru această decizie de majorare salarială, care va fi aplicată şi în rândul miniştrilor. Salariile mici pe care le primeau înalţii oficiali din administraţia publică - de 1.500 de euro net pe lună (preşedintele ţării) şi 1.200 de euro (primul-ministru) – au fost adesea subiecte de dezbatere în mediul privat, având în vedere că la astfel de venituri ajung, în multinaţionale, cei care au poziţii de specialişti şi nu de management.
Ziarul Financiar a scris, de-a lungul timpului, de anomaliile din sistemul de salarizare de la stat, având în vedere că, de multe ori, şefii de la stat ajungeau să câştige mai puţin decât subordonaţii lor. Deşi noua ordonanţă vine să rezolve o problemă importantă din sistemul de salarizare din sectorul de stat, nu acoperă decât parţial acest subiect.
În continuare sunt companii de stat sau aşa-numite instituţii <autofinanţate> în care şefii câştigă mult mai mult decât orice alt oficial de la stat. Acesta este cazul Romgaz, de exemplu, cea mai profitabilă companie de stat, al cărei şef, Virgil Metea, a încasat anul trecut din funcţia de administrator executiv/director general, în medie, câte 21.000 de euro pe lună. Şi la băncile de stat veniturile din salarii sunt semnificative. Spre exemplu, potrivit celor mai recente date disponibile, Andrei Stamatian, prim-vicepreşedintele CEC Bank, a avut în 2013 un venit echivalent a 17.200 de euro pe lună, în timp ce Traian Halalai, preşedintele consiliului de administraţie şi preşedintele executiv al Eximbank, a avut venituri echivalente a 23.500 de euro în 2013, potrivit datelor din declaraţiile de avere. Iar ordonanţa dată de guvernul anterior în 2011 care permite aducerea unor manageri profesionişti din privat la conducerea companiilor de stat a permis majorarea semnificativă a salariilor managerilor numiţi în baza ordonanţei, astfel că şeful Tarom, Edouard Heinzmann, primul manager privat de la stat, câştigă în prezent 10.000 de euro net pe lună de la conducerea unei companii cu pierderi de aproape 25 de milioane de euro anul trecut,
Totodată, tocmai pentru că salarizarea înalţilor funcţionari era considerată „incorectă“ în raport cu colegii lor care au prins un fotoliu de manger la o companie de stat, unii dintre aceştia au căutat să-şi sporească încasările din funcţii secundare. Poate unul dintre cele mai relevante cazuri în acest sens este cel al şefului Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, care a ajuns anul trecut la venituri lunare de peste 11.000 de euro net pe lună (din care doar 1.000 de euro sunt din funcţia de bază), acesta având diverse funcţii de membru în consiliile de administraţie de la alte instituţii la care statul e acţionar (cele mai bănoase fiind funcţiile de la Eximbank şi de la CEC Bank).
La rândul său, Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a spus că noua ordonanţă arată că guvernanţii „nu au moralitate“.
„Când facem o comparaţie cu o ţară străină trebuie să ne uităm şi la salariul minim. Dacă preşedintele Franţei are un salariu de 14.000 de euro, dar salariul minim este de 1.400 de euro, nu este nicio problemă. Când vom avea şi noi 2.100 de lei salariul minim pe economie, vom fi bucuroşi ca preşedintele şi premierul să primească 21.000 de lei. Dar când ei nu au aplicat Legea 284/2010, existând obligativitatea de creştere anuală a salariilor cele mai mici, când parlamentarii au făcut derogare pentru creşterea veniturilor la anumite categorii de salariaţi, este evident că numai o revoluţie mai poate aduce corectitudinea. Clasa politică este complet imorală. Nu au bun simţ şi nu înţeleg că, în România, trebuie să trăiască în condiţiile României“, a spus Bogdan Hossu, citat de Mediafax.
Chiar dacă salariile şefilor din administraţia publică sunt mai mari decât cele ale şefilor din privat, în ceea ce priveşte nivelul salarial mediu situaţia este inversată. Potrivit datelor de la Statistică, angajaţii de la stat câştigă, în medie, cu 19% mai mult decât cei din privat.
