România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate, potrivit informaţiilor dintr-un document al Guvernului României destinat investitorilor străini.
Autorităţile vizează astfel atragerea investitorilor străini în proiecte de infrastructură şi transport precum autostrăzile Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti, dar şi în proiectul canalului Dunăre-Bucureşti sau în cel al podului rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea.
În domeniul agriculturii Guvernul caută investitori dispuşi să "injecteze" câteva sute de milioane de euro în canalul de irigaţii Siret-Barăgan. Printre proiectele din energie pentru care autorităţile caută capital străin se numără hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, finalizarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi obţinerea de finanţare pentru proiectul Nabucco.
Proiectele din domeniul sănătăţii pe care Guvernul intenţionează să le finalizeze cu ajutorul investitorilor străini numără şase spitale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, dar şi în Iaşi, Craiova sau Bucureşti.
Alte proiecte din documentul Guvernului vizează obiectivele imobiliare Esplanada şi cartierul eco din Ghencea, dar şi construcţia unui penitenciar în parteneriat public-privat.
România a absorbit anul trecut investiţii străine în valoare de 2,7 miliarde de euro, acesta fiind cel mai mare flux investiţional atras între toate celelale ţări din Europa Centrală şi de Est, potrivit prezentării. Astfel, pe locul doi ca destinaţie preferată de investitori după România s-a clasat Bulgaria care a încheiat anul 2010 cu investiţii străine de 1,64 miliarde de euro. La polul opus al clasamentului sunt Bosnia şi Macedonia cu investiţii de 0,05 miliarde de euro, respectiv 0,2 miliarde de euro.
Datele Guvernului arată că cei mai mari investitori de pe piaţa locală sunt cei olandezi, care acoperă aproape o treime din totalul investiţiilor străine. Alţi investitori străini de pe piaţa locală sunt cei francezi, care acoperă 6,5% din total, britanici, cu 5%, sau germanii, care au 8,5% din fondurile străine din economia românească. Mai mult Guvernul "se vinde" investitorilor şi ca o poartă de intrare pe piaţa Uniunii Europene, având în vedere că documentul scoate în evidenţă că 72% din exporturile de 37,2 miliarde de euro de anul trecut au fost făcute către piaţa comunitară.
Un alt atu al României este o forţă de muncă ieftină, dar pregătită, conform datelor sintetizate de Guvern.
Astfel, datele arată că anul trecut salariul mediu brut s-a ridicat la 449 de euro, fiind la jumătate faţă de cel din Croaţia şi cu o treime mai mic faţă de salariul mediu din Ungaria. Forţă de muncă mai ieftină în regiune se găseşte doar în Bulgaria, unde salariul mediu se ridică la 328 de euro.
Pe de altă parte, România stă mai prost faţă de alte ţări din regiune când vine vorba de fiscalitate. Atât impozitul pe profit, cât şi taxa pe valoare adăugată sunt mai mari în România decât în alte ţări din regiune precum Bulgaria, Serbia sau Albania. În România impozitul pe profit este de 16%, în timp ce TVA se ridică la 24%. Spre exemplu, în Bulgaria impozitul pe profit este de 10%, în timp ce TVA-ul se cifrează la 20%. În Ungaria, impozitul pe profit ajunge la maximum 19%, în timp ce TVA-ul este de 25%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
