Guvernul a aprobat şi a trimis în Parlament un proiect de lege care vizează înfiinţarea Regiei Autonome Administraţia Canalului Siret-Bărăgan, ce ar urma să realizeze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru finalizarea proiectului de infrastructură cu o valoare estimată la 3,5 mld. euro ce ar urma să asigure irigarea a 700.000 ha de teren arabil în sud-estul ţării.
„Regia va achiziţiona serviciile de consultanţă de specialitate, utilajele, instalaţiile şi echipamentele, va efectua recepţia lucrărilor şi ulterior va asigura exploatarea şi întreţinerea acestuia. Prin realizarea canalului se estimează obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 de milioane de euro“, se arată într-un anunţ al guvernului.
Construcţia canalului de irigaţii Siret-Bărăgan face parte dintr-o listă de 17 proiecte de infrastructură pe care guvernul Boc le-a prezentat public în urmă cu trei ani, iar proiectul a fost menţinut între priorităţi şi de guvernul Ponta. La acel moment guvernul Boc viza realizarea acestor proiecte prin intermediul parteneriatelor public-private. Pe aceeaşi listă se mai aflau şi reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, hidrocentrala Tariniţa Lăpuşteşti sau autostrada Sibiu-Piteşti.
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect foarte vechi, propus încă din timpul comunismului de când a început irigarea sistematizată în România, însă este la fel de controversat ca şi canalul Bucureşti-Dunăre, având în vedere costurile potenţiale prea mari faţă de beneficiile reale. Proiectul iniţial trebuia să aibă o lungime de aproape 200 km. Construcţia a început în urmă cu 25 de ani, când au fost finalizaţi 11 kilometri plus amenajările adiacente, iar pe o distanţă suplimentară de 50 km s-au făcut lucrări, dar acestea nu sunt finalizate. După Revoluţie, statul nu a mai direcţionat fonduri importante pentru continuarea lucrărilor la acest proiect. Finalizat, canalul ar urma să străbată judeţele Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa. Canalul porneşte din Siret (Călimăneşti) şi ar trebui să ajungă la Dridu pe râul Ialomiţa.
Ministerul Agriculturii a estimat în urmă cu câţiva ani că funcţionalitatea canalului ar permite irigarea unei suprafeţe de 700.000 de hectare de teren agricol, de aproape şase ori mai mult decât suprafaţa irigată în România anul trecut.
Impactul ar urma să fie creşterea producţiei de grâu cu 330.000 de tone (4% din recolta de anul trecut), a recoltei de porumb cu alte 513.000 de tone (4,6% din recolta de porumb), dar şi alte plusuri pentru floarea-soarelui, plantele furajere, fructe sau struguri. Plusul de producţie, estimat de guvern la 120 de milioane de euro anual, înseamnă o creştere de 2% a a pieţei cerealelor.
În ultimii trei ani toate guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria au anunţat acest proiect ca fiind unul „prioritar“, însă până acum nu s-au făcut paşi concreţi în reluarea lucrărilor.
Guvernul nu a reuşit să găsească până în prezent un investitor care să finanţeze această construcţie în condiţiile în care nu este clar cu ce va contribui statul român, cum şi când se va amortiza investiţia şi în ce mod va genera profit.
Secretarul de stat Achim Irimescu pleacă de la Agricultură şi se întoarce la Bruxelles
Secretarul de stat Achim Irimescu, care se află în echipa de conducere a Ministerului Agriculturii de aproape doi ani, va părăsi instituţia începând cu luna februarie pentru a îşi relua activitatea la reprezentanţa permanentă a României de la Bruxelles, poziţie pe care a ocupat-o şi înainte de a veni la minister, potrivit Mediafax.
Irimescu a fost responsabil la Agricultură de activitatea agenţiilor de plăţi care gestionează fondurile europene, dar şi de relaţiile cu Comisia Europeană.
Achim Irimescu a mai lucrat la Ministerul Agriculturii în perioada 1990-1998 în poziţia de şef serviciu, consilier superior. El este inginer şi deţine o diplomă de doctor în economie agrară de la Academia de Studii Economice Bucureşti.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
