Lista neagră, pentru care nu vor mai fi acordate plăţi pe suprafaţă, va fi notificată Comisiei Europene şi va va include persoane fizice sau juridice care gestionează bănci, cooperative de credit, instituţii financiar-nebancare, societăţi de asigurare, burse de mărfuri, servicii de transport rutier, firme de construcţii, societăţi de exploatare forestieră sau instituţii precum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a arătat că aceste prevederi vor face parte din opţiunile pe care România le va transmite Comisiei Europene până la 1 august cu privire la aplicarea plăţilor directe începând din 2015 până în 2020.
Constantin a prezentat, miercuri, în Guvern nouă dintre opţiunile care vor transmise la Bruxelles.
Astfel, România va activa începând cu anul viitor opţiunea de a transfera de la Pilonul I Plăţi Directe către Pilonul II Dezvoltare Rurală suma de 112 milioane de euro pentru anii 2015, 2016 şi 2017, cu scopul stimulării comasării terenurilor agricole.
Fermierii care vor renunţa la activitatea agricolă, fie prin vânzare, fie prin arendarea terenurilor, în scopul comasării acestora, vor avea posibilitatea ca, pe lângă plata pe care o încasează de la agentul comercial, să primească de la Agenţia de Plăţi, pentru o perioadă de cinci ani, o sumă reprezentând 120% din plata care li s-ar fi cuvenit pe suprafaţă.
Începând cu anul viitor vor fi luate şi alte măsuri de stimulare a comasării terenurilor. Va fi acordat astfel un ajutor suplimentar de 45 de euro pentru fermierii cu terenuri în suprafaţă cuprinsă între 5-30 de hectare, pentru cei cu terenuri cuprinse între 1-5 hectare sprijinul fiind de doar 5 euro suplimentar.
Şi tinerii în vârstă de până în 40 de ani care lucrează în agricultură vor avea posibilitatea să primească, începând cu anul viitor, un sprijin suplimentar pentru o suprafaţă cuprinsă între 25-60 hectare, cu 25% mai mare decât ceilalţi fermieri care sunt mai în vârstă de 40 de ani.
Constantin a precizat, totodată, că, pentru a proteja "adevăraţii fermieri" din România, va fi introdusă o definiţie a fermierului activ, însoţită de o listă neagră a persoanele fizice sau juridice care nu vor mai primi plăţile pe suprafaţă. Lista neagră va fi notificată de asemenea la Comisia Europeană şi că va fi valabilă tot de anul viitor.
Conform ministrului, "lista neagră" va include persoanele fizice sau juridice care gestionează bănci, cooperative de credit, instituţii financiar-nebancare, societăţi de asigurare, burse de mărfuri, servicii de transport rutier, firme de construcţii, societăţi de exploatare forestieră sau instituţii precum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
"Chiar şi parohiile sunt pe lista neagră, dar aici se pot încasa în continuare subvenţii, plăţile pe suprafaţă, dacă - este o prevedere a regulamentului european - cel puţin o treime din veniturile pe care le are parohia respectivă sunt reprezentate de plăţile directe", a precizat Constantin.
Consiliile locale şi persoanele fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport, terenuri destinate activităţilor de recreere nu vor mai putea primi plăţi pe suprafaţă, de anul viitor. Printre opţiunile pe care România le va notifica CE se numără şi măsura pentru tinerii fermieri.
România va opta totodată să aplice schema pentru micii fermieri, prin care în jur de 800.000 de fermieri cu terenuri între 1-5 hectare nu vor mai fi supuşi unor controale administrative numeroase, simplificându-se procedura pentru acordarea plăţilor directe.
Ministerul Agriculturii a mai decis ca între 13,4% şi 15% din plăţile directe alocate anual pentru România să fie distribuit sub formă de "sprijin cuplat", fiind selectate o serie de culturi din producţia vegetală, dar şi anumite categorii din zootehnie care, pe lângă plăţile directe şi ajutoarele de stat acordate, vor beneficia de astfel de plăţi cuplate.
Astfel, în cadrul producţiei vegetale s-a optat pentru culturile de soia, cartof de primăvară, tomatele şi castraveţii destinaţi procesării, legumele de seră sau de solarii. În cazul producţiei de soia, sprijinul va atinge anul viitor o sumă de circa 325 euro/ hectar şi va ajunge în 2020 la 376 euro/ hectar.
Un sprijin cuplat va fi introdus de anul viitor şi pentru fermele cu vaci pentru lapte, în cazul cărora va fi eliminată cota de lapte la nivel european.
Potrivit ministrului, sprijinul cuplat pentru aceste sector va fi anul viitor de circa 250 euro/cap de animal şi va ajunge în 2020 la 325 euro/cap de animal, în plus faţă de ajutorul naţional.
Ajutorul va fi acordat pentru ferme cu vaci pentru lapte de minimum 10 capete şi maximum 250 capete. Un ajutor asemănător va fi acordat la ovine pentru minimum 150 capete şi maximum 1.000 capete.
