Peste 1.200 de elevi din 90 de licee au participat în weekendul 24-25 martie la cea de-a doua ediţie a evenimentului BRD First Tech Challenge, pentru a ocupa unul dintre cele patru locuri câştigătoare care îi pot propulsa în finala mondială din America. Copiii s-au pregătit timp de şase luni, fiind coordonaţi de profesori de liceu şi de studenţi de la Universitatea Politehnica, în timp ce organizaţia Naţie prin Educaţie a oferit seminarii gratuite pentru limbaje de programare. Pentru cele două ediţii de până acum, costurile de organizare, suportate de sponsori şi parteneri, s-au ridicat la un milion de euro.
„Când am intrat aici mi s-a făcut pielea de găină. Competiţia este foarte frumoastă şi este mult mai multă lume anul acesta.“ Sunt orele 16.30, sâmbătă, 24 martie, iar Corneliu Bălaşa, elev în cadrul liceului Ştefan Odobleja, îşi testează robotul înainte de a intra în competiţie. El este unul din cei peste 1.200 de elevi de liceu care au fost în weekend în Sala Polivalentă din Bucureşti, pentru competiţia BRD First Tech Challenge.
Sala Polivalentă, un loc al meciurilor de handbal sau de tenis, a fost de această dată gazda unei competiţii... de roboţi. Peste 90 de echipe din liceele ţării s-au adunat la sfârşitul săptămânii în Capitală pentru a se confrunta în cadrul celei mai mari competiţii de robotică din lume.
Trei terenuri de pregătire şi patru ringuri de competiţie au ocupat sala, iar ecranele uriaşe suspendate în mijlocul sălii şi ovaţiile publicului completează tabloul ediţiei a doua a competiţiei organizate de fundaţia Naţie prin Educaţie şi de compania Momentum din cadrul grupului de publicitate McCann.
„E cel mai mare concurs de robotică din România şi am strâns până acum un milion de euro pentru ambele ediţii, bani pe care i-am investit în copii“, spune fosta jurnalistă Dana Războiu, preşedinte al fundaţiei Naţie prin Educaţie.
„Implicarea noastră ţine de supervizarea întregului proiect, un proiect care vizează un sezon întreg, nu doar acest eveniment. Copiii au primit kituri, au fost învăţaţi şi mentoraţi. Am organizat regionale amicale ca să vedem cât de bine au înţeles şi care este nivelul. Am încercat să facem sesiuni deschise de traininguri şi chiar cursuri de învăţare pentru limbaje de programare de tipul Java“, detaliază Andrei Toniu, director executiv al Momentum.
Mare parte din studenţii de la facultăţile de renume din lume, precum şi cei de la vestitul Massachusetts Institute of Technology (MIT), au trecut prin competiţia First Tech Challenge, care a luat naştere în America.
Românii au ocupat locul 27 din 130 de echipe la nivel mondial
Corneliu Bălaşa este unul dintre elevii de clasa a XI-a care speră să ajungă la o astfel de universitate de top. El este unul dintre cei zece membri ai echipei Dark Angels, care a câştigat locul întâi la prima ediţie a evenimentului. Primii patru câştigători au şansa de a pleca în Statele Unite pentru a reprezenta România la etapa mondială a competiţiei. Echipa de români din liceul teoretic Ştefan Odobleja din Bucureşti a câştigat acolo locul 27 din 130 de echipe la evenimentul ce s-a desfăşurat în Saint Louis, Missouri.
Anul trecut, aproape 50 de licee au participat la competiţie, în timp ce anul acesta s-au înscris peste 90. „Este al doilea an în care particip şi văd un progres extraordinar, atât pentru competiţie, care a evoluat de la 40 la 90 de echipe, cât şi pentru dificultate“, spune Dan Arbănaşu, 17 ani, elev în clasa a XI-a la Complexul Educaţional Lauder-Reut din Bucureşti, reprezentând echipa Novanoid.
O altă echipă s-a făcut remarcată recent prin faptul că a câştigat etapa naţională a competiţiei din Rusia. Echipa Autovortex, reprezentând liceul Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu din Voluntari, şi-a câştigat dreptul de a participa la etapa mondială din Statele Unite, după ce a dominat competiţia în faţa viitorilor ingineri ruşi.
Elevi în România - studenţi în România?
Întrebaţi unde se văd după liceu, majoritatea elevilor au spus că vor rămâne în România să studieze. Acesta este şi cazul lui Sebastian Coroian de la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu din Dej. „Vreau să mă duc la Cluj, la Facultatea de Informatică din cadrul universităţii Babeş-Bolyai“, spune el după ce încheie victorios a treia luptă din competiţie.
„Am opţiuni de facultate şi în România, şi în afară. Vreau să aplic şi în Olanda, dar vreau să aplic şi la Politehnică în Bucureşti. Sincer, mai mult îmi place la mine, în ţara mea, pentru că sunt român acasă la mine şi dacă eu mă duc aici, şi nu mă duc afară, susţin şi menţin învăţământul de nivel înalt la noi în ţară. Dacă toţi studenţii ar pleca în afară, cine ar mai rămâne aici?“, conchide Bălaşa, întrebat unde şi-ar dori să continue studiile.
Conceptul First Tech Challenge a fost adus în România de Dana Războiu prin fundaţia Naţie prin Educaţie. „Am vorbit cu americanii şi au zis că dacă noi găsim 10 echipe să participe, ne vor da licenţa. Am strâns 50 de echipe anul trecut, iar anul acest avem 90. Anul trecut trei echipe au trecut în faza mondială din SUA, iar anul acesta vor fi trimise patru echipe“, spune preşedintele fundaţiei.
Fiecare echipă a primit anul trecut kituri, truse şi imprimante 3D. Fundaţia donează bani doar şcolilor de stat, nu şi şcolilor private.
„Am făcut caravană prin ţară şi le-am distribuit liceelor din competiţie. Elevii nu plătesc nicio taxă de înscriere. Costurile totale pe o echipă ajung până la 5.000 de dolari.“
Echipele care au primit aceste ajutoare anul trecut au fost nevoite anul acesta să îşi achiziţioneze prin forţele proprii piesele necesare pentru modificarea roboţilor. Majoritatea echipelor s-au îndreptat spre posibili sponsori, în timp ce unele companii s-au îndreptat direct către anumite echipe care au performat anul trecut.
Unele finanţări au fost mai puţin obişnuite, precum cazul echipei Thobor, reprezentând Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Tecuci, care a obţinut o finanţare de 6.000 de lei de la Arhiepiscopia Dunării de Jos. În fiecare an tema competiţiei este diferită. Anul acesta, concursul a constat într-o serie de cuburi ce trebuia aşezate în blocuri prin intermediul roboţilor controlaţi de membrii echipei. Echipele sunt punctate în funcţie de viteză şi execuţie, iar după prima zi de competiţie, o parte dintre acestea au fost eliminate.
Atât sponsorii evenimentului, cât şi partenerii individuali ai echipelor beneficiază de astfel de ocazii pentru a-şi recruta viitoarele talente din companie. „Anul trecut cei de la Ţiriac Holding au oferit internship unor elevi la Ţiriac Collection. Sunt oameni aici care se uită la talente, cu atât mai mult la etapa din SUA, unde au standuri jucători precum Boeing, SpaceX sau NASA“, adaugă Dana Războiu.
Pentru sprijinirea evenimentului, Naţie prin Educaţie a încercat să apeleze şi la stat. „Anul trecut am fost la Ministerul Educaţiei, rugămintea părinţilor fiind ca acest concurs să fie transformat în olimpiadă naţională, deoarece copiii, dacă vor fi recunoscuţi ca olimpici, acest statut le garantează admitere fără examen la facultăţile de profil, iar asta înseamnă şanse mai mari ca ei să rămână în ţară. Robotica este scumpă, o olimpiadă de matematică presupune doar o foaie şi un creion, dar aici este o întreagă desfăşurare de forte care costă foarte mult.“
Nu doar efortul organizatorilor de a implica finanţări de la stat în acest proiect educaţional s-a lovit de obstacole. Nici echipele nu au reuşit să se apropie de acest tip de finanţare. „Nu am avut nicio formă de sponsorizare de la stat. Nu există asemenea proiecte de finanţare. Nu
ne-am putut atinge de asemenea bani. Pe urmă, investiţiile în şcoli sunt minimale. Noi abia ne chinuim să strângem nişte bani să mai cumpărăm calculatoare“, a spus Adriana Ciocănel, profesor de informatică la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Tecuci.
Bogdan Cătană, elev al Colegiului Militar Mihai Viteazul Alba Iulia: „M-a atras foarte mult latura practică a competiţiei, pentru că la şcoală suntem bombardaţi cu foarte multă teorie şi mai puţină practică“.
Elevii colegiilor militare participante la concurs au declarat că vor urma facultăţi, în mare parte cu profil militar, din România. Standurile acestora ieşeau în evidenţă prin elementele de camuflaj sau căştile specifice meseriei pe care aceştia o îmbrăţişează. Domeniul roboticii are mare aplicabilitate în zona militară, roboţii şi dronele putând fi concepute să opereze în medii în care omul nu ar rezista, chiar şi cu echipament adecvat, sau pentru detonarea sau dezamorsarea dispozitivelor explozive.
Elevul Andrei Grigore, programatorul de 17 ani al echipei Dimcanro din cadrul Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir Breaza, care a participat şi la ediţia anterioară, a declarat, în timp ce mai verifica programarea robotului, că anul trecut a participat ca driver pentru robot şi a învăţat de la programator, iar anul acesta reuşit să facă el însuşi programarea: „Pur şi simplu am fost atras către robotică. Am intrat în clasa a IX-a şi mi-a plăcut foarte mult informatica. Eu sunt şi membru vechi, am participat la competiţie şi anul trecut. Anul trecut am învăţat de la cel care a fost înaintea mea şi anul ăsta am încercat eu să programez robotul“.
Din aceeaşi echipă, Justina Tancău, de 17 ani, a dezvăluit planurile viitorilor „apărători ai patriei“: „Majoritatea dintre noi vrem să dăm la Academia Tehnică Militară, de aceea am şi optat pentru proiectul ăsta, pentru că ajută, are la bază cunoştinţe care nouă ne vor trebui la academie. Momentan nu avem alte proiecte la care lucrăm, ne-am canalizat pe acest proiect“.
Roboţii în domeniul militar ar putea avea aplicabilitate pentru dezamorsarea bombelor sau la intervenţii în medii în care omul nu poate rezista, cum ar fi incendiile, au mai spus membrii echipei Dimcanro.
O altă echipă a colegiilor militare a fost Armybot, de la Colegiul Naţional Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia. Din nou, membrii echipei au dat asigurări ferme că nu intenţionează să părăsească ţara, pe care au ales să o apere de la vârste încă fragede: „Categoric voi rămâne în ţară. Oscilez între Academia de Tehnică Militară de la Bucureşti şi partea de contabilitate de la Sibiu, de la Forţele Terestre, dar clar nu voi pleca. Robotica este un domeniu de viitor în armată“, a declarat Bogdan Cătană, în vârstă de 17 ani.
Trupele antitero deja folosesc roboţi pentru detonarea şi dezamorsarea bombelor; totodată, în spaţii cu fum sau inaccesibile omului e mult mai uşor să trimiţi o dronă sau un robot. „M-a atras foarte mult latura practică a competiţiei, pentru că la şcoală suntem bombardaţi cu foarte multă teorie şi mai puţină practică. Suntem o echipă nouă, anul acesta fiind primul an de competiţie. Mai avem şi alte proiecte. Imediat ce vom termina cu concursul acesta, vom începe să construim o dronă“, a mai spus Bogdan.
Competiţia începe înainte de „lupta“ roboţilor, când juriul punctează echipele, a explicat juratul voluntar Alina Vasile.
„Competiţia este foarte strânsă deoarece toţi sunt foarte buni. Elevii au 15 minute înainte de competiţie, dintre care 5 să-şi prezinte robotul şi pe ei, iar apoi noi le punem întrebări vizavi de proiect ca să ne asigurăm că au fost copiii cei care au construit robotul şi că s-au respectat criteriile de construcţie.“
În componenţa echipelor intră şi câte un mentor, de obicei profesor al liceului în care învaţă elevii echipei. Octavian Dumitraşcu, profesor de informatică, este mentorul echipei Watts Up, de la Colegiul Naţional Dinicu Golescu din Târgu-Jiu: „Anul trecut am fost pe locul 8, anul acesta suntem în semifinală. Copiii sunt foarte motivaţi şi foarte dornici de a face lucruri deosebite, pentru că văd că se întâmplă ceva: programează şi funcţionează. La noi, la Dinicu Golescu, avem o tradiţie deosebită cu programarea. În ultimii ani avem numărul 1 în România de la liceul nostru. Şi numărul 1 şi 5-6 pe România: băieţi care au mers la olimpiade internaţionale şi au avut rezultate deosebite“.
Sponsorizarea echipei Watts Up nu s-a putut realiza prin intemediul şcolii, deoarece în contabilitate nu se putea justifica aceasta: „Sperăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat să fie ceva din partea Ministerului Educaţiei. Noi de la şcoală nu am primit niciun leu, toţi banii i-am primit din sponsorizări. Am avut mare noroc, o firmă deosebită - Altius - care ne-a sponsorizat. Ei sunt cu medicina veterinară, nu au nicio legătură cu robotica. Au mai fost multe firme care ne-au ajutat“.
Construcţia robotului s-a ridicat la peste 6.000 de euro: „5.000 de euro am primit sponsorizare de la fundaţie, după care am mai luat noi echipamente în jur de 1.000 de euro. Din sponsori a fost totul, din banii şcolii nu s-a putut face nimic.“ Costin-Andrei Oncescu este unul din elevii colegiului, care a excelat la olimpiadele internaţionale de informatică şi al cărui proiect este să plece din ţară pentru a ajunge cel mai bun din lume, ca mai apoi să se întoarcă în România să aducă un plus de valoare: „Cel mai premiat elev român din clasa a VI-a a luat medalia de aur la olimpiada internaţională. Acum este clasa a XII-a. Este o celebritate în materie şi este acceptat la Oxford la cea mai renumită facultate de computer science, unde un singur candidat din lume a fost acceptat şi acesta a fost Oncescu. Este o mândrie deosebită, iar gândul lui este să plece, să concureze cu cei mai buni, iar apoi să se întoarcă în România să aducă un plus de valoare aici, scopul lui nu este să rămână acolo. Costin este singurul om din România care are 16 participări la olimpiadele internaţionale de informatică. A participat din clasa a V-a, bătându-se cu cei de clasa a VIII-a. Acum este la un alt concurs care a fost câştigat de liceul nostru în ultimii trei ani.“
Dana Războiu: Mulţi dintre studenţii de la MIT trec prin acest concurs
O mare parte din studenţii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ universitar din domeniul tehnologiei, au trecut prin concursul First Tech Challenge, a spus pentru ZF Dana Războiu (foto), preşedintele Fundaţiei Naţie prin Educaţie, care s-a înfiinţat pentru organizarea acestui concurs în România. „Pentru CV-ul copiilor e fantastic. Vorbeam cu directorul la nivel mondial al First Tech Challenge şi el mi-a spus că dacă iei studenţii de la MIT, de exemplu, mare parte din ei au trecut prin acest concurs. Sunt copii pasionaţi, care îşi găsesc drumul până la urmă.“ BRD First Tech Challenge este cel mai mare concurs de robotică din România: „Am strâns până acum 1 milion de euro pentru ambele ediţii, bani pe care i-am investit în copii, în învăţământul de stat din România. Toţi banii pe care i-am strâns de la parteneri i-am investit în kituri, în imprimante 3D, în terenuri de joc, în truse de scule. Am făcut caravană prin ţară şi le-am distribuit liceelor din competiţie. Am licee din 50 de oraşe din România. Acoperim practic toată ţara. Elevii nu plătesc nicio taxă de înscriere“. Dana Războiu, prin Fundaţia Naţie prin Educaţie, a adus în România concursul First Tech Challenge:
„Naţie prin Educaţie s-a născut tocmai pentru acest concurs: totul a început datorită fiului meu, Victor, pe care, fiind pasionat de tehnologie, am vrut să-l duc într-un mediu cu copii cu aceeaşi pasiune şi nu ştiam unde să-l duc. Am găsit un profesor voluntar care făcea cu copiii un curs de robotică la el în garaj şi pleca cu ei la competiţii în afara ţării, deoarece în România nu exista aşa ceva. Am sponosorizat echipa şi ne-am gândit că dacă putem sponsoriza o echipă, de ce să nu sponsorizăm mai multe echipe din România. Probabil cum copilul meu e pasionat de tehnologie, sunt mulţi copii în România care ar vrea să construiască roboţi şi nu ştiu unde să se ducă. Am vorbit cu americanii şi au zis că dacă noi găsim 10 echipe, ne vor da licenţa. Asta s-a întâmplat anul trecut. Am strâns 50 de echipe. Anul acesta avem 90 de echipe, anul viitor vom avea şi mai multe“.
La concurs sunt şi reprezentanţi ai companiilor finanţatoare, care îşi vor alege viitorii ingineri şi programatori, iar câştigătorii concursului vor fi premiaţi cu participarea la etapa mondială a First Tech Challenge, care are loc în Detroit şi unde au şansa să se facă remarcaţi de companii gigant din domeniul tehnologiei, precum SpaceX sau NASA: „Anul trecut trei echipe au trecut în faza mondială din SUA, anul acesta vor fi trimise patru echipe. Partenerii noştri au şi ei reprezentanţi aici, anul trecut au luat nişte copii, le-au dat nişte proiecte. Ţiriac Holding i-a chemat la Ţiriac Collection şi le-au oferit un internship. Da, sunt companii aici care se uită la talente, cu atât mai mult în SUA, unde vor avea standuri Boeing, SpaceX sau NASA“.
Finanţarea concursului a fost făcută prin fundaţie în cea mai mare parte, însă anumite licee au găsit şi propriii sponsori: „O echipă ne costă cam 5.000 de dolari. Unii sponsori vin ei spre concurs, pentru că vor să sponsorizeze anumite licee. Deja concursul a devenit cunoscut şi vin la noi diferite companii care vor să dea ceva înapoi societăţii. Oamenii inteligenţi şi antreprenorii din ţara asta îşi dau seama că fără educaţie nu poţi să construieşti o naţie. Am încercat să discut şi cu statul. Anul trecut am fost la Ministerul Educaţiei, rugămintea părinţilor fiind ca acest concurs să fie transformat în olimpiadă naţională, deoarece copiilor, fiind recunoscuţi ca olimpici, le garantează admitere fără examen la facultăţile de profil, iar asta înseamnă pentru România şanse mai mari să rămână în ţară. Robotica este scumpă, o olimpiadă de matematică presupune o foaie şi un creion, aici este o întreagă desfăşurare de forţe care costă foarte mult“. Copiii lucrează de câteva luni de zile, dar cel mai mult muncesc acum, în ultima vreme, când stau şi noaptea, chiar şi acum meşteresc la roboţi. Copiii proiectează singuri aceşti roboţi, iar acesta este un concurs pentru viitorii inovatori şi inventatori, a mai spus Dana Războiu. Răzvan Botea
Ken Johnson, CEO al First Tech Challenge la nivel global: În doi ani aţi ajuns în România la 8% din licee. Noi în America suntem la 11% din licee înscrise în concursul de robotică
Ken Johnson, CEO al First Tech Challange la nivel global, spune că în doar doi ani România a reuşit să ajungă cu concursul de robotică la o prezenţă în 8% din licee, ceea ce este enorm având în vedere că în Statele Unite, unde programul este de peste 10 ani, prezenţa este de 11%.
„Copiii integraţi în acest program merg la Amazon, Tesla sau NASA. România a avut o viteză de creştere mai mare decât a oricărei alte ţări din cele 24 unde este prezent acest concurs“, a spus Ken Johnson, prezent în weekend la Bucureşti, la a doua ediţie a BRD First Tech Challenge, concursul de robotică adresat elevilor de liceu. Acest program a început în 2007 printr-un program pilot în oraşul american Manchester, din statul New Hampshire, la iniţiativa lui Dean Kamen, un inginer american, inventator şi om de afaceri care a inventat dispozitivul de deplasare prin greutatea corpului şi baterie Segway. La nivel global, programul are patru categorii: pentru grădiniţă, şcoală generală, liceu şi facultate, dar în România este deocamdată prezent doar pentru liceu. Ken Johnson spune că nouă din zece copii care participă în program urmează apoi facultăţi tehnice. „Ceea ce diferenţiază acest program de alt concurs şcolar este faptul că elevii învaţă încercând să rezolve probleme, ceea ce este foarte apropiat de natura umană. Propunem pur şi simplu un alt mod de educaţie. Bineînţeles că familiarizarea cu programe informatice precum Java şi aplicaţiile pentru mobil le oferă oportunităţi uriaşe de carieră. Ei învaţă să lucreze în echipă şi să adopte o atitudine de a găsi soluţii.“ Sorin Pâslaru
Gabriela Bălan, profesoară de informatică: S-au împrietenit între ei, se ajută, sunt generoşi. Pot să vă spun că şi-au îmbunătăţit şi relaţiile cu părinţii
Gabriela Bălan, profesoară de informatică la Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu din Cluj, spune că este la a doua participare cu echipa de liceeni la concursul de robotică. „Suntem foarte mândri că elevii noştri au reuşit să facă câte ceva din fiecare cerinţă. Au existat şi alte competiţii, dar la aceasta am ţinut să participăm foarte mult. Avem în echipă elevi care merg la olimpiada naţională de informatică şi care ştiu programare foarte bine“, spune Bălan, care este mentorul echipei. Profesoara spune că elevii sunt pasionaţi să meşterească, să codifice şi să programeze. Faţă de anul anterior, Bălan spune că echipa este mult mai unită.
„S-au împrietenit între ei, se ajută, sunt generoşi. Pot să vă spun că şi-au îmbunătăţit şi relaţiile cu părinţii. Mi-a povestit unul dintre părinţi că relaţia sa este mult mai bună acum cu copilul. Nu i-a venit să creadă că i-a cerut ajutorul, că a început să fie mult mai responsabil. Este un câştig extraordinar pentru mine din punct de vedere uman acest concurs“, a spus Bălan. Dar cum a fost la început proiectul, ce s-a întâmplat când s-au trezit cu imprimanta 3D şi elementele robotului în faţa lor? „La început am făcut foarte multe greşeli. Nu ştiam să măsurăm tensiuni, s-a stricat robotul de nu ştiu câte ori. Anul acesta a fost mult mai simplu, nu s-au mai stricat aşa de des“, explică profesoara din Cluj. Aceasta spune că cea mai mare provocare este cea financiară. „Am avut nevoie de componente din Statele Unite pentru robot, dar fiind pe un ONG, o fundaţie a părinţilor, nu puteam primi facturi“, mai spune profesoara. Liceul a asigurat echipei o sală unde să fie ţinute sculele şi echipamentele. Copiii veneau după-amiaza şi în weekend.
„Ei au învăţat mecanică singuri. Prima dată am făcut cadrul, iar apoi am pus roţi. Apoi ne-am spus: Dar cum comandăm motoarele? Totul a fost pas cu pas. Copiii au intrat pe internet, au participat la webinarii (conferinţe pe internet - n.red.)“, a explicat Bălan. Ea spune că de trei săptămâni echipa a lucrat şi câte 10 ore pe zi pentru autonomie. „Spre exemplu, totul era perfect, însă în momentul în care asupra ringului de concurs a fost pusă lumina unei camere TV, robotul fiind obişnuit cu altă lumină nu a mai răspuns comenzilor. Pentru fiecare astfel de schimbare trebuie rescris programul. Pentru fiecare centimentru trebuie totul reluat“, a explicat profesoara. Dar cum va folosi acest concurs copiilor şi economiei? „Eu îi activez. Oamenii de afaceri să-i valorifice. Noi ne pliem pe ceea ce cere piaţa“, a încheiat Gabriela Bălan. Sorin Pâslaru
Echipa liceului de informatică Tiberiu Popoviciu din Cluj. De la stânga la dreapta: Ştefan Sabou, clasa a X-a, Alexandru Popa, clasa a XI-a, Vasile Popovici, clasa a XI-a, Aurori Sarissa, clasa a XI-a şi Gabriela Bălan, profesoară de informatică.
Adriana Ciocănel, profesoară de informatică la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Tecuci: Suntem în etapa de verificare a muncii noastre. Experienţa a fost grozavă
Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Tecuci a obţinut locul 1 la categoria Think Award, adică pentru modul în care şi-au construit robotul, în cadrul competiţiei de robotică BRD First Tech Challenge, care s-a desfăşurat weekendul trecut la Sala Polivalentă din Capitală. De asemenea, echipa de 16 persoane a liceului, coordonată de profesoara de informatică Adriana Ciocănel, a mai obţinut şi locul 2 la drive control, adică modul în care a fost condus robotul. „Suntem în etapa de verificare a muncii noastre. Experienţa a fost grozavă. Cu siguranţă participăm şi la anul“, a spus Adriana Ciocănel. Elevii de liceu au fost nevoiţi să costruiască un robot funcţional doar cu ajutorul unui kit de la Tetrix, oferit de organizatorii concursului - Fundaţia Naţie prin Educaţie - care a conţinut o serie de componente esenţiale, precum elemente de structură şi roţi zimţate. Pe lângă aceste componente, echipele au fost nevoie să caute sponsorizări pentru a achiziţiona restul de piese necesare pentru proiect.
„Sunt foarte multe emoţii. Am învăţat aceste cunoştinţe prin studiul propriu şi prin foarte multe încercări, în contextul în care acesta este al patrulea robot făcut de la zero“, spune Andrei Munteanu, 19 ani, elev în clasa a XII-a şi membru al echipei Thobor. Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Tecuci a obţinut o sponsorizare de 6.000 de lei din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în cadrul eforturilor financiare necesare pentru a participa la competiţia BRD First Tech Challenge, care s-a desfăşurat în weekendul trecut la Sala Polivalentă din Capitală. „Ne-a ajutat foarte mult Arhiepiscopia Dunării de Jos, fiind principalul sponsor. Ei ne-au dat 6.000 de lei. Am avut un elev care a făcut parte din ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români) şi până la urmă am îndrăznit să mergem spre ei. Al doilea sponsor a venit primul spre noi printr-un mesaj pe pagina noastră. Ne-am făcut o adevărată mapă de prezentare şi pentru a putea acoperi şi costurile de deplasare, de cazare şi de mâncare suma a ajuns la 15.000 de lei pentru cei 16 oameni din echipă“, a transmis Ciocănel. Fondurile sunt utilizate pentru a cumpăra noi piese pentru roboţi. „Din aceste sponsorizări o parte din bănuţi i-am îndreptat spre achiziţia de noi piese, pentru că acel kit este minimal, iar atunci când ne uităm la ceilalţi concurenţi, dotările lor sunt mult mai complexe.“
Căutarea după finanţări s-a extins spre mediul privat, încât mediul de stat nu are un cadru pentru a oferi aceste fonduri. „Nu am avut nicio formă de sponsorizare de la stat. Nu există asemenea proiecte de finanţare. Pe urmă, investiţiile în şcoli sunt minimale. Noi ne chinuim să strângem nişte bănuţi să mai cumpărăm calculatoare.“ În privinţa alegerilor de studii superioare, viitori ingineri tecuceni se împart între facultăţile din România şi cele din afară. „Sincer să fiu, m-am luat şi după zvonuri, în afară se pune mult mai mult accentul pe partea practică, ceea ce este foarte important în informatică, unde trebuie să pui mâna pe calculator şi să codezi“, a transmis elevul Andrei Munteanu. Alex Ciutacu
O parte din echipa Thobor a Colegiului Calistrat Hogaş. De la stânga la dreapta: prof. informatică Adriana Ciocănel, elevii Munteanu Andrei, Boeru Alin, Cătălina Radu, Drăguţ Rareş, prof. matematică Oliwer Drăgan
