♦ „Trebuie să concurăm cu importurile din alte ţări europene în care există scheme de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie şi, mai ales, cu importurile masive din afara Uniunii Europene, unde producătorii au subvenţii pentru energie“.
Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului, conform unui comunicat al Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC). Din asociaţie fac parte unii dintre cei mai mari producători industriali din România, cu afaceri cumulate de peste 4,5 mld. euro (24 mld. lei).
„Liberty Galaţi este cel de-al doilea mare consumator de energie din România şi curând va deveni cel mai mare consumator şnotă - după ce implementăm planurile Green Steel. Istoric, costul direct al energiei a crescut de la 6 - 8% la 35 - 40% din costurile noastre variabile pe tona de oţel, ceea ce este o creştere imensă. Aceasta exclude costurile indirecte cu furnizorii cu care am fost nevoiţi să renegociem contracte, la un cost al serviciilor în creştere până la 200%, la care se adaugă costul taxei pe carbon de aproximativ 160-180 de euro pentru tona de oţel“, a transmis Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Group Europe şi preşedintele Consiliului de Administraţie Liberty Galaţi.
România are un risc crescut de dezindustrializare, mai susţine sursa citată: „Deficitul comercial pentru produsele minerale, materiale de construcţii, produse chimice şi metalurgice a atins 9,4 miliarde de euro, în 2023. În plus, trebuie să concurăm cu importurile din alte ţări europene în care există scheme de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie şi, mai ales, cu importurile masive din afara Uniunii Europene, unde producătorii au subvenţii pentru energie şi unde nu se aplică nici taxa pe carbon. Aceste importuri ajung în România la preţuri mai mici decât costurile noastre variabile - întrebarea este cum putem fi competitivi.“
„Astfel, reducerea cererii şi creşterea costurilor au avut un impact devastator asupra pieţei oţelului din România şi din întreaga Europă“, mai spune Ajay Aggarwal.
Membri ABIEC generează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro şi plătesc peste 336 de milioane de euro anual către stat, conform cifrelor furnizate de asociaţie: „Companiile mari consumatoare de energie plătesc cu 75% mai mult decât competitorii din ţările care au luat măsuri de compensare“
ABIEC solicită compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 şi 2023, pe baza consumului actual sau anterior (dinaintea crizei energetice), sprijin pentru decarbonizarea proceselor de producţie industrială şi pentru investiţii în eficienţă energetică din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenţi etc).
„Astfel, industria României, mult diminuată în ultimii ani, va putea concura, în condiţii similare, cu cea a Europei şi cea de la nivel internaţional. Potrivit studiului „Riscul de dezindustrializare a României şi soluţii pentru o industrie mai puternică“, realizat de VALOREM, până în prezent, sprijinul acordat de România prin aplicarea Cadrului temporar de criză şi tranziţie nu a fost aplicat marilor companii industriale spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa care au alocat fonduri substanţiale pentru a proteja industria.“
Printre acestea se numără Italia care a înfiinţat un fond de 23 de miliarde de euro sub formă de garanţii şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată, Germania care a alocat cinci miliarde de euro pentru intervenţii standard, în primă fază, iar apoi a suplimentat succesiv fondurile, Franţa, care a alocat cinci miliarde de euro, completate ulterior; iar Spania a înfiinţat un fond de 6,3 miliarde de euro pentru a limita preţul gazelor naturale pentru producătorii de energie, au mai transmis asociaţia producătorilor.
„Aceste măsuri au vizat sprijinirea producţiei industriale, cu rezultate directe in Produsul Intern Brut al fiecărei ţări, dar şi cu impact pozitiv asupra bugetelor de stat, prin colectarea taxelor şi impozitelor şi prin menţinerea locurilor de muncă.“
Potrivit studiului VALOREM, în România, companiile mari consumatoare de energie plătesc cu aproximativ 75% mai mult pentru energie decât cele din ţările care au luat măsuri proactive de compensare.
