Datele Eurostat vor arăta astăzi că, cel mai probabil, inflaţia din România a fost şi în august cea mai mare din UE. România are de un an o rată dublă a inflaţiei faţă de media Uniunii.
„Dar suntem în ţintă”, comentează Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu: „Am avut o inflaţie de 5%, s-a dus la 4%, acum avem 3,9%. Credem că vom fi aproape de ţinta noastră (maximum 3,5% - n. red.)“.
BNR are ca principală sarcină ţintirea inflaţiei într-un cadru suportabil pentru oameni, dar ultimul raport al BNR asupra inflaţiei indică drept posibilă o inflaţie de 4,2% în acest an.
Înflaţia este provocată în bună măsură de creşterile salariale. INS arăta că, la o creştere reală a salariilor în iulie faţă de iulie 2018 de 15%, câştigul real net a fost de 10%, ceea ce înseamnă că o treime din creştere a fost înghiţită de inflaţie.
În aceeaşi vreme şi băncile comerciale se uită la evoluţia inflaţiei.
Dobânda ROBOR la trei luni – cea care dă fiori milioanelor de oameni cu credite - rămâne însă nemişcată: 3% în iulie, 3% în august.
„Robor-ul pe tranzacţii... nu ai cum să faci abstracţie de rata de politică monetară a Băncii Naţionale care a rămas la 2,5%. Rata de politică monetară este un cadru din care nu poţi ieşi. Băncile vin şi se împrumută de la noi şi din ce în ce mai mult, în ultima vreme”, spune Adrian Vasilescu.
BNR plăteşte băncilor o dobândă de 1,5% pentru depozite şi cere maximum 3,5% la credite, dobânda de politică monetară fiind de 2,5%.
Deşi ţinta de inflaţie a BNR este mult mai mică, ultimul raport al BNR anticipează o rată a inflaţiei în decembrie de 4,2%.
Potrivi datelor INS,alimentele sunt cele care au condus, în mare, la creşterea preţurilor.Preţurile citricelor au crescut de la începutul anului cu 23%. Cartofii s-au scumpit cu 17% iar fructele proaspete cu 6%. Carnea de porc s-a scumpit cu 5%, cea de vită cu 3%, cea de pasăre cu 2%, iar preparatele din carne cu 3%. Preţul combustibililor s-a majorat cu 4,6%, iar serviciile de apă, canal şi salubritate cu 5,7%. Pe ansamblu, preţurile la bunurile alimentare au crescu cu 5% în august, faţă de august 2018.
Creşterile de salarii, majorarea accizelor la tutun şi taxatea suplimentară a companiile din telecom, sunt motorul inflaţiei, spune economistul-şef al Băncii Transilvania Andrei Rădulescu, într-o notă către investitori: „Conform scenariului macroeconomic central BT dinamica anuală a preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) ar putea decelera de la 4,1% în 2018 la 4% în 2019, respectiv 3,1% în 2020. Pe de altă parte, prognozăm o accelerare la 3,4% an/an în 2021.”
