♦ PNL şi PSD au comasat alegerile europarlamentare cu alegerile locale care ar urma să fie, împreună, la 9 iunie ♦ La europarlamentare, cele două partide vor candida pe o listă unică. La alegerile locale vor candida separat, dar cu posibilitatea unor candidaturi unice, în oraşele care au primari USR.
Potrivit liderilor celor două partide, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, alegerile europarlamentare (România are 33 de locuri în Parlamentul European) vor fi în acelaşi timp cu cele locale în iunie, urmate de alegerile prezidenţiale în septembrie (asta o spune doar premierul Ciolacu) şi de parlamentare în decembrie.
Sunt multe lucruri care nu au fost explicate pentru un astfel de calendar, la cheremul celor două partide mari. Pentru că legile în vigoare trebuie modificate, dacă acest calendar este menţinut.
Alegerile europarlamentare sunt organizate în UE în aceeaşi zi, în toate ţările membre – 9 iunie, de această dată. Dar alegerile locale sunt organizate în România în toamnă, pentru că mandatul aleşilor locali este de patru ani (alegerile locale din 2020 au fost pe 27 septembrie). Aşadar, alegerile locale organizate în iunie ce înseamnă? Că primarii noi aleşi vor sta „pe bară“ 3-4 luni sau că cei în funcţie îşi vor lua tălpăşita cu 3-4 luni mai devreme? Nimeni nu ştie. Şi nu vorbim de lucruri uşoare. În alegerile locale sunt aleşi 41 de preşedinţi de consilii judetene, 1.300 de consilieri judeţeni, 3.180 de primari şi 40.000 de consilieri locali.
PSD şi PNL vor să elimine din schemă USR şi plănuiesc pentru Bucureşti o candidatură unică pentru a-l înlătura pe Nicuşor Dan. Nu se ştie însă asta decât „pe surse“.
Alegerile prezidenţiale ridică şi ele probleme. Premierul Ciolacu spune că vor fi organizate în septembrie, şeful PNL, Nicolae Ciucă, spune că liberalii nu ştiu de povestea asta. „Nu am discutat despre calendarul alegerilor prezindeţiale şi generale. După ce finalizăm toate etapele acestea pregătitoare, înainte de emiterea unei ordonanţe de urgenţă privind calendarul alegerilor, vom avea o întâlnire în BPN şi vom lua o decizie“, a spus Ciucă, într-o conferinţă de presă, alături de Ciolacu.
Vorbe care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Mandatul lui Klaus Iohannis expiră în decembrie. Ce se întâmplă între septembrie şi decembrie? Cine va conduce ţara în aceste trei luni, preşedintele nou ales sau preşedintele în funcţie al cărui mandat de cinci ani este înscris în Constituţie?
Alegerile parlamentare rămân în decembrie. De ce în decembrie, când este frig, iar oamenii nu au chef să dârdâie la coadă să voteze? Dacă alegerile locale sunt devansate, prezidenţialele la fel, de ce nu şi parlamentarele? Niciunul dintre partidele care guvernează nu a explicat logica acestor mutări.
Plastic în exprimare a fost Traian Băsescu, care a condus România vreme de zece ani. „Vă rog să mă credeţi că, gândindu-mă la Emil Boc, Vasile Blaga, Gheorghe Falcă, se rupe sufletul în mine
să-i văd comasaţi pe liste comune cu PSD. Asta e viaţa şi politica. Este păcat că ne jucăm de-a democraţia. Are multe jocuri care se pot face, dar are şi rigori. Alegerea preşedintelui, alegerea parlamentarilor, primarilor, înseamnă elemente de rigoare, pe care nu trebuie să le amesteci. Ce înţelege electoratul care merge la locale şi europarlamentare?“, a spus Băsescu, într-un interviu la Realitatea Plus.
Logica listelor comune PSD-PNL poate fi bănuită: cele două partide cred că vor obţine scoruri mai bune candidând împreună.
Dar Traian Băsescu, artizanul fuziunii dintre PDL (partidul lui) şi PNL ştie că în politică unu plus unu nu fac mereu doi.
PNL (împreună cu PDL) au luat mai puţine voturi, după fuziune, decât ar fi luat împreună dacă candidau separat.
Dezavantajat de aceste decizii este alianţa dintre USR, partidul liberal al lui Ludovic Orban şi PMP, partide mici, care ar lua împreună cam 15% la alegeri, potrivit sondajelor. Pentru că ele nu au infrastructura formată din aleşi locali care să le susţină.
PSD susţine că alianţa cu PNL, inclusiv listele comune, ar bloca partidul antieuropean AUR. Dar AUR nu a apărut din neant. Cei care au votat AUR, acum patru ani, au fost, în bună măsură, susţinători ai lui Klaus Iohannis. Dar preşedintele în funcţie pare că a uitat de cozile interminabile de la secţiile de vot din străinătate, de acum zece ani, de oamenii care au îndurat ore în şir frigul ca să-l voteze pe el. Acum mulţi dintre aceşti oameni s-au dus spre AUR. De ce s-a întâmplat asta? Răspunsurile pot fi ghicite, dar niciodată premierul Ciolacu care spune că ar fi mândru ca Iohannis să capete o funcţie europeană importantă nu le va rosti. Dacă PSD şi PNL se iubesc atât de mult, de ce nu fuzionează? Alegătorii trebuie să ştie care este puterea şi care opoziţia.
Calendarul alegerilor
► 9 iunie, alegeri locale şi europarlamentare.
► Septembrie, alegeri prezidenţiale (datele celor două tururi de scrutin nu sunt stabilite).
► Decembrie, alegeri pentru Parlamentul României (data nu este stabilită).
