Un nou acord cu FMI va include condiţii pentru noi reformestructurale privind forţa de muncă, infrastructura şi investiţiile,a declarat şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks,adăugând că România nu mai este considerată "un elev mediocru".
Autorităţile române şi-au exprimat interesul pentru încheiereaunui acord preventiv cu Fondul după încheierea actualului pachet definanţare în aprilie. În cazul unui acord preventiv, statul poateaccesa fonduri în cazul unor probleme neprevăzute.
"Este clar că statul nu a fost complet restructurat. Existăsectoare ale economiei pe care România trebuie încă să le reformezepentru a atinge nivelul de flexibilitate şi productivitate de careare nevoie", a spus Franks, într-un interviu acordat Bloomberg.
Boardul FMI se va întâlni la începutul lunii ianuarie pentru aevalua progresele României. "O întârziere de o săptămână sau douănu ar avea un impact semnificativ asupra noului aranjament.Intenţionăm, în continuare, să ne întoarcem pentru a negocia unacord în prelungirea celui existent, în ideea că noua înţelegere arputea intra în vigoare din aprilie", a spus Franks.
România şi-a schimbat imaginea de "elev mediocru" după ceGuvernul a supravieţuit voturilor de neîncredere şi protestelorpentru a respecta cererile FMI privind reducerea cheltuielilor şi anumărului de angajaţi, a spus reprezentantul FMI.
Acordul în vigoare cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro,parte a unui pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro de la UEşi alţi creditori internaţionali, se încheie în luna aprilie şi arputea fi urmat de un acord preventiv. Actualul acord ar fi aldoilea pe care România reuşeşte să-l finalizeze şi al optulea cuFondul de la căderea comunismului în 1989.
"România avea o reputaţie de a fi un elev destul de mediocru înprivinţa finalizării reformelor, iar acest program a schimbataceastă imagine. Este văzută acum ca o ţară care a făcut eforturienorme în pofida unei situaţii dificile pentru a încheia reformedificile, dar necesare", a adăugat Franks.
Economia României va înregistra o contracţie de 1,9% în acestan, potrivit prognozelor, în timp ce restul Europei iese din criză,alimentând astfel criticile potrivit cărora respectarea cererilorstricte ale FMI şi UE menţine ţara în recesiune, noteazăBloomberg.
PNL şi PSD au depus miercuri la preşedinţii celor două Camere omoţiune de cenzură în privinţa legii care majorează salariile dinsectorul public cu 15% anul următor. Premierul Emil Boc a cerutParlamentului să renunţe la dezbateri şi să adopte legea într-uninterval de trei zile pentru a debloca următoarea tranşă aîmprumutului de la FMI. Executivul se bazează pe încasarea, întotal, a 2,4 miliarde de euro până în martie.
Legea pensiilor, adoptată de Parlament la 7 decembrie şipromulgată de preşedinte miercuri, este un alt pas pozitiv, a spusşeful misiunii FMI. Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, aredus salariile din sectorul public cu 25% şi personalul angajat lastat, pentru a coborî deficitul bugetar la 6,8% anul acesta şi la4,4% anul următor. Totodată, statele din Europa de Est, inclusivRomânia, au evitat extinderea crizei datoriilor suverane din zonaeuro, care a cauzat creşterea costurilor de asigurare a datoriilorPortugaliei, Spaniei şi Italiei la niveluri record, a declaratFranks. Temerile că regiunea ar putea fi afectată persistă încă, aavertizat oficialul FMI.
"Ne uităm mereu la posibile efecte ale contagiunii. Până acum,ţările din Europa de Est au fost afectate într-o măsură relativscăzută de problemele din alte state ale Uniunii Europene, daraceastă situaţie nu va fi obligatoriu valabilă în viitor, astfel cătrebuie să rămânem vigilenţi", a afirmat el.
România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alteinstituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranşe învaloare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliardeeuro de la Comisia Europeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
