Strategia privind absorbţia fondurilor europene trebuie să fie corelată într-o mai mare măsură cu investiţiile publice susţinute din surse bugetare, astfel ca toate fondurile publice, indiferent de sursa de finanţare, să fie alocate în funcţie de priorităţile naţionale de dezvoltare, independent de agendele politice ale instituţiilor implicate, consideră Şerban Toader, senior partner KPMG România şi Moldova.
„Problematica fondurilor europene este complexă şi vastă. Este bine să îţi alegi două-trei obiective realizabile, iar unul dintre acestea este abordarea coordonată a fondurilor europene împreună cu fondurile din surse bugetare. Acum Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor şi alte ministere fac eforturi de sincronizare, fiecare însă cu propriile priorităţi şi politici instituţionale. Cu toate acestea, interesul absorbţiei fondurilor europene trebuie să fie deasupra oricăror agende, cu efecte benefice asupra sustenabilităţii măsurilor de sprijinire a economiei naţionale“, a declarat pentru ZF Toader, care este şi membru al board-ului Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
La nivelul Consiliului Investitorilor Străini a fost constituită o echipă care se concentrează pe aspecte legate de fondurile europene.
O coordonare eficientă a tuturor fondurilor publice s-ar putea realiza şi dacă autorităţile ar implementa planificarea bugetară multianuală pe proiecte şi programe (sprijinită tehnic de sistemul actual al clasificaţiei bugetare anuale), în strânsă corelaţie cu actualul ciclu de programare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune (2014-2020), pentru realizarea unei viziuni de ansamblu pentru următorii 7 ani.
„Alocarea surselor bugetului de stat către ordonatorii principali de credit trebuie să reflecte capacitatea de a propune şi implementa proiecte europene cu un impact notabil asupra comunităţilor, iar o astfel de măsură ar putea conduce la o eficienţă sporită a utilizării diferitelor surse de finanţare.“
În Franţa şi Polonia autorităţile locale sunt încurajate să dezvolte proiecte finanţate din surse comunitare întrucât performanţele înregistrate în atragerea fondurilor europene sunt recompensate prin alocări suplimentare de la bugetul de stat. În acest mod, programele/ proiectele bugetate devin indicatori de performanţă pentru ordonatorii de credit. O astfel de strategie este necesar să existe şi la noi, a mai declarat Şerban Toader.
O a treia prioritate este legată de sectorul bancar, instituţiile de credit văzând în zona de eficientizare a procesului de absorbţie a fondurilor europene o oportunitate de a dezvolta afacerile. „Băncile sunt mai active în această zona, iar stimularea absorbţiei prin implicarea sistemului bancar în mecanismul fondurilor europene ar putea genera un efect de multiplicare a fondurilor europene destinate proiectelor de infrastructură. Am discutat cu mai multe bănci şi şi-au manifestat interesul în această arie pentru că există proiecte bancabile, iar instituţiile financiare au experienţa necesară pentru a le susţine şi finaliza”.
Nu în ultimul rând, susţinem trecerea de la abordarea autorităţilor fondurilor UE de la absorbţia individuală (proiect cu proiect) la absorbţie pe instrumente financiare, care permite o absorbţie de volum, prin intermediul băncilor.
În septembrie 2014, România a atins un nivel de absorbţie a fondurilor UE de aproximativ 37%, sumele decontate de Comisia Europeană atingând suma de 7,1 mld. euro. Însă România se află în urma tuturor ţări membre UE din perspective ratei de absorbţie.
