Fiecare stat membru UE trebuie să prezinte un program propriu şi naţional de explorare pentru a inventaria resursele care există pe teritoriul lor, după ce blocul european a ajuns anul trecut la un acord politic pentru pachetul de reglementare CRMA (Critical Raw Materials Act), prin care vrea să încurajeze crearea capacităţii industriale de-a lungul lanţului valoric pentru necesităţile tranziţiei energetice.
„Unul dintre articolele CRMA prevede ca statele membre timp de un an după intrarea în aplicare a Actului să-şi pregătească propriile programe naţionae de explorare. Asta înseamnă că fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele care sunt. Evident, să revadă datele pe care le au la dispoziţie şi apoi să vadă dacă sunt şi alte posibilităţi. Sunt acum tehnologii de mapare, totul este digitalizat, sunt extrem de multe posibilităţi acum să identifici ce există în sol”, a explicat Mădălina Ivănică, deputy head of unit DG Grow.
Pentru context, DG Grow este o prescurtare pentru Direcţia Generală Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri şi este o divizie a Comisiei Europene.
Toate statele membre au un inventar al resurselor, însă în ţările nordice aceste date sunt mai actualizate şi mai detaliate, în timp ce în alte ţări sunt date mai vechi. Miza este legată de materiile prime critice şi materiile prime strategice pentru tranziţia energetică. CRMA va intra în vigoare în 2024, ceea ce înseamnă că în 2025 statele membre trebuie să vină cu programele de explorare.
„Vom cere statelor membre ca la un an după intrarea în vigoare a CRMA să prezinte un program de explorare şi datele care vor fi în programele de explorare vor fi făcute publice astfel încât să putem atrage investitori, ca fiecare companie care doreşte să investească într-un stat membru să poată vedea unde sunt resursele, care este calitatea lor, ce cantităţi avem şi aşa mai departe”.
Reprezenta DG Grow a subliniat că România este o ţară bogată în astfel de resurse, critice sau strategice pentru tranziţia energetice.
„România are foarte multe resurse de materii prime critice şi materii prime strategice. Actul diferenţiază, vorbim de materii prime critice, dar facem un zoom pe materii prime strategice. Astea sunt materiile care sunt esenţiale pentru tehnologiile verzi, pentru construcţia de panouri solare, eoliene, baterii electrice, etc”.
Ea a arătat spre resurse precum grafitul şi magneziul din România.
„România are resurse foarte importante, în special pentru producţia de baterii avem grafit, avem magneziu în România, poate există şi capacitatea în România de a beneficia de astel de proiecte strategice ca să devolte producţie industrială locală în Româna”.
Complementar pachetului CRMA în tranziţia energetică este şi NZIA (Net Zero Industry Act), prin care Europa îşi propune ca cel puţin 40% din capacitatea de producţie pentru tehnologiile net zero să fie localizată în Uniunea Europeană.
„Avem dependenţe legate de un singur stat care ajung până la 99-100%. De exemplu, pe litiu, de care avem nevoie pentru baterii avem o dependenţă în ce priveşte rafinarea lui în proporţie de 100% din China. De elementele de pământ rare avem dependenţă 99% de China pe întregul lanţ valoric al materialelor”.
Ce a mai declarat la ZF Power Summit 2024:
- În ceea ce priveşte reducerea dependenţelor de ţări din afara UE, actul CRMA prevede un obiectiv de a reduce dependenţele astfel încât nu mai mult de 65% din necesarul de materii critice strategice de care avem nevoie să vină dintr-o singură ţară.
- Prin NZIA o să sprijinim proiecte strategice şi România are potenţialul de a avea astfel de proiecte strategice care odat ce sunt denumite proiecte strategice la nivelul UE vor beneficia de un proces de primire a permiselor mai eficient, digitalizat, mai rapid. Nu încercăm să reducem din cerinţele care există pe legislaţia de mediu, totul rămâne cum este acum, tot ce vrem este mai multă eficienţă la nivelul administraţiei publice să proceseze dosarele care sunt puse spre validare şi spre obţinerea permiselor.
- Trecând prin crizele prin care am trecut în ultimii ani, la nivelul UE ne-am dat seama că trebuie să acţionăm, trebuie să fim mai buni, trebuie să avem propria noastră capacitate industrială, ca să evităm riscurile următoare, să evităm problemele economice şi să evităm ca industria noastră să piardă din competitivitate la nivel internaţional.
- Avem posibilităţi financiare la nivelul UE de a sprijini producţia şi de a sprijini industriile care se confruntă acum cu preţuri ridicate la energie.
