♦ În tot acest timp, trebuie să se echilibreze finanţele ţării după derapajul din primele luni din 2023 şi să aducă miliardele de euro de la Bruxelles în România ♦ Marcel Ciolacu, prim-ministru desemnat: „Îmi doresc ca viitorul guvern, condus de către mine, să fie despre economie şi reformă.“
Marcel Ciolacu, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD) a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis ca al 71-lea prim-ministru pe care l-a avut România, alăturându-se unor nume precum Mihail Kogălniceanu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Petre Roman, Nicolae Văcăroiu, Viorica Dăncilă sau Florin Cîţu.
„Îmi doresc ca viitorul guvern, condus de către mine, să fie despre economie şi reformă“, a spus Marcel Ciolacu, după ce a fost desemnat de preşedinte.
În ceea ce priveşte economia, guvernul Ciolacu o preia într-o situaţie complicată, pentru că cererea, consumul, încetineşte şi, în aprilie, chiar a scăzut. De asemenea, industria, care face spre un sfert din PIB şi agricultura, care angrenează un sfert din forţa de muncă, şchiopătează, iar IT-ul încetineşte.
În ceea ce priveşte „reformele“ anunţate de Ciolacu este greu de răspuns ce înseamnă, atâta vreme cât PSD nu defineşte noţiunea de „reformă“ şi apoi, cât a fost la guvernare, în anii de după revoluţie, PSD nu a făcut nicio reformă, în sensul conceptului de reformă din acele vremuri.
În aceeaşi vreme, azi, bugetul de stat este ciuruit de datele economice sub aşteptări şi este şi sub presiunea creşterilor salariale din sistemul public, unde, după profesori, încep să apară solicitări şi de la medici şi ceferişti.
Nu este clar nici cât de blocat este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar cert este că şi dacă au venit banii, aceştia nu s-au cheltuit şi zac în conturile Băncii Naţionale – este vorba de 6 miliarde de euro, pentru că nu sunt pentru ei programe aprobate la Bruxelles.
Pe scurt, în acest climat economic în ziua în care Marcel Ciolacu preia puterea executivă în România, conform înţelegerii cu Klaus Iohannis şi PNL.
După demisia premierului Nicolae Ciucă de luni, Klaus Iohannis, a chemat partidele parlamentare la consultări, bifând o formalitate. Imediat după întâlnirile cu partidele, a anunţat că îl desemnează premier pe Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, partidul împotriva căruia Iohannis şi PNL şi-au orientat tot discursul electoral de la ultimele alegeri.
„După consultările pe care le-am avut astăzi, cred că nu este nicio surpriză, dar acum desemnez pentru poziţia de prim-ministru al României pe domnul Marcel Ciolacu, pe care îl invit să formeze un guvern al coaliţiei şi să continue munca dedicată, serioasă, eficientă şi eficace a coaliţiei cu acest guvern care se va forma probabil în scurt timp“, a spus Klaus Iohannis.
Marcel Ciolacu a spus că este nevoie de formarea guvernului până joi, aşa cum a indicat şi fostul premier Ciucă la predarea mandatului.
„Dacă guvernul condus de Nicolae Ciucă a adus şi a fost despre stabilizarea României, îmi doresc ca viitorul guvern, condus de către mine, să fie despre economie şi reformă. În primul rând, până joi, România trebuie să aibă un guvern votat şi pe urmă să venim la dumneavoastră pentru depunerea jurământului“, a declarat, la Palatul Cotroceni, Marcel Ciolacu.
După consultările de la Cotroceni, liderii coaliţiei s-au întâlnit la Victoria pentru a negocia. La momentul închiderii ediţiei tipărite a Ziarului Financiar, negocierile erau tensionate la Palatul Victoria, pentru că UDMR era de acord să cedeze Ministerul Dezvoltării liberalilor, de unde vin banii pentru primării, numai în schimbul Ministerului Energiei şi Ministerul Mediului. Liberalii, prin vocea lui Rareş Bogdan, au spus că nu este posibil să cedeze două ministere.
Cu sau fără UDMR, bătălia se dă pe ministerele cu bani, adică Finanţele, Fondurile Europene, Dezvoltarea sau Energia, dar şi pe cele de forţă, cum este Justiţia sau Internele. Cu toate acestea, toată lumea fuge de Fondurile Europene: PNL a încercat să îl paseze maghiarilor în schimbul dezvoltării, iar UDMR nici nu a vrut să audă.
În acest moment nu este clar dacă viitorul guvern va fi format şi din UDMR şi care vor fi miniştrii noului cabinet, neexistand o listă oficială.
Informaţiile care se vehiculează sunt că unii miniştri ar rămâne, cum ar fi Sorin Grindeanu de la PSD sau Marcel Boloş de la PNL, chiar dacă cel din urmă ar putea să preia portofoliul Finanţelor. Un alt nume despre care Nicolae Ciucă, ex prim ministru, a spus că ar putea fi potrivit pentru Justiţie este Bogdan Mateescu, judecător şi fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ciucă a fost ales ieri preşedinte al Senatului, o recompensă pentru pierderea poziţiei de şef al Executivului.
Ce arată CV-ul şi declaraţia de avere ale lui Marcel Ciolacu (55 de ani), premierul desemnat de preşedintele Klaus Iohannis
► În prezent preşedintele Camerei Deputaţilor, a absolvit facultatea de drept la Universitatea Ecologică din Bucureşti, o universitate privată la care a urmat şi un curs postuniversitar. Cunoaşte franceza şi engleza, conform CV-ului său de la Camera Deputaţilor.
► Şi-a început cariera politică în 2005, cu funcţia de prefect interimar al judeţului Buzău. Din 2008 a devenit viceprimarul municipiului Buzău şi din 2012 este deputat în Parlamentul României. Este membru PSD din anii ‘90 şi a condus organizaţia municipală PSD Buzău între 2010 şi 2015. Nu sunt date în CV despre experienţa profesională a lui Marcel Ciolacu înainte de 2004 (37 de ani), în afară de apartenenţa la PSD.
► Deţine două terenuri intravilane în Buzău şi două case de locuit în acelaşi municipiu. Mai are două bărci şi un peridoc. În ceea ce priveşte datoriile, Marcel Ciolacu are un credit pe 27 de ani în valoare de 73.000 de euro.
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD (stânga) şi Klaus Iohannis, preşedintele României (dreapta), dau mâna după ce Iohannis l-a desemnat pe Ciolacu să facă guvernul format din coaliţia PSD-PNL. Foto: Mediafax
