România a devenit o economie de subcontractori în Europa, având în vedere că 70% din exporturile ţării merg către ţările membre ale UE, potrivit lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), care califică situaţia din exporturi ca fiind una „tragică“.
„Trebuie să o spunem: Suntem o economie de subcontractori! 70% din exportul României merge către ţările UE. Mai ramân 15% din exporturi care se îndreaptă către ţările europene non-UE şi încă 15% către restul planetei. Ce înseamnă acest ultim 15%? Mă sunase ieri cineva de la parlament în legătură cu o vizită a unor înalţi oficiali din Senegal. I-am spus că schimburile comerciale dintre România şi Senegal au fost anul trecut de 3,5 mil. dolari. Dacă mă întreba cineva «Domnule, şi în ce constau acei 3,5 mil. dolari?». Ce să spun? Papuci, curele, lenjerie? Ce pot însemna 3,5 mil. dolari schimburi economice între două state, într-un an de zile? Peanuts! (Alune în engleză, adică o nimica toată - n. red.)“, a spus Daraban în cadrul conferinţei Romanian International Trade Summit 2016.
Din top 100 exportatori din 2015, doar trei companii au acţionariat românesc, şi anume producătorul de mobilă Aramis Invest, producătorul de cablaje electrice Romcab şi producătorul agricol Cerealcom Dolj, potrivit preşedintelui CCIR. „Situaţia din export este tragică din punctul meu de vedere pentru că din cei 22.146 de exportatori înregistraţi în România care fac cele 54,6 mld euro de anul trecut, să spunem, iată că primii 100 realizează 49% din exportul României. În primii 100 sunt 3 companii cu capital românesc. Ce să le fac eu? Le constat. Trebuie văzut ce putem face de acum încolo. Cred că acel capital privat autohton nu poate fi susţinut decât prin diplomaţie economică“, a spus Mihai Daraban.
Exporturile României constau mai degrabă în livrarea de materie primă decât de produse finite cu valoare adăugată, o situaţie des întâlnită în agricultură şi silvicultură, pe care preşedintele CCIR o pune pe seama dificultăţii antreprenorilor de a obţine finanţare de la bănci, dar şi pe dorinţa producătorilor de a se dezvolta, aceştia neputând fi obligaţi să treacă la următorul nivel dacă nu îşi doresc. „Cred că sistemul bancar la noi este o mare frână în economie, pentru că băncile nu ies către economie decât dacă sunt garanţii imo-biliare semnificative. Astfel, deja au devenit foarte prudente faţă de acum nouă ani, când nu conta ce venit ai, că puteai să iei credit cu buletinul. În rest este vorba despre cerere şi ofertă. Dacă oamenii de afaceri din agricultură simt că e de mâncat o pâine în industria alimentară, vor investi. Nu poţi să-l obligi pe antreprenor să-şi facă o fabrică de pâine dacă el nu vrea“, a spus el. În primele opt luni din an deficitul comercial a crescut cu 27% an la an, până la 6,1 mld. euro - un plus de un miliard de euro faţă de soldul deficitului înregistrat în iulie, potrivit celor mai recente date ale INS.
