♦ Alfred Bulai, sociolog: „Practic, filosofia din spate este: «dacă ai vrut copii, să şi-i creşti», asta zice statul. O familie are şanse foarte mari să devină săracă după apariţia copiilor. Toate acestea sunt realităţi care arată că trebuie să ai politici semnificative pentru creşterea natalităţii, ca să fie atractiv să ai copil în România.” ♦ În 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954 ♦ În plus, vârsta medie a mamei a crescut de la 22 de ani în 1990 la 27,5 ani în 2021.
Scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensământului Populaţiei publicate la finalul anului trecut de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică numărul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.
De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.
