Dan Alexandru Ghiţă, 31 de ani, noul director general al Loteriei, numit în funcţie în urmă cu trei săptămâni de noua guvernare, a ieşit ieri în public pentru a declara că situaţia companiei de stat este alarmantă după ce ani de zile fostele conduceri s-au preocupat doar de semnarea unor contracte cu preţuri supraevaluate, ce au adus prejudicii firmei.
"Raportul de la Curtea de Conturi arată că Loteria a achiziţionat un soft pentru a monitoriza intrările şi ieşirile angajaţilor pentru care a plătit 4,4 milioane de lei (circa un milion de euro), preţul fiind supraevaluat cu 3,9 milioane de lei (870.000 euro). Loteria a plătit pentru un server HP 150.000 de lei (34.000 de euro) în condiţiile în care preţul normal cu care se vinde pe piaţă este de 10.000 de lei (2300 de euro)", a spus el.
Contracte ce au adus prejudicii de 20 mil. euro
La începutul anului Curtea de Conturi a constatat la Loteria Română prejudicii de circa 90 milioane de lei (20 mil. euro), jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu Shelter Security, compania de pază fiind favorizată în câştigarea unei licitaţii pentru cumpărarea sistemului de securitate. Un alt contract ce a prejudiciat compania a fost cel pentru vânzarea de cartele telefonice cu Form Trade.
"Un alt contract ce aduce prejudicii este cel semnat pe o perioadă de zece ani în 1992-1993 cu un grup de companii elene. Grecii, care au livrat echipamene de videoloterie încasează 70% din veniturile nete ale Loteriei din videoloterie, iar compania rămâne cu 30%. Grupul de firme elene a încasat 460 milioane de lei (104 mil. euro) în intervalul 2007-2011", a spus el.
Raportul pe 2010 al Curţii de Conturi arată că Loteria a încheiat în condiţii dezavantajoase contracte cu Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA în 2003 pentru un sistem de video-loterie la cheie pe o perioadă de 10 ani. Oficialii acestor companii nu au putut fi contactaţi.
Profit în scădere cu 32%
Anul trecut Loteria a avut o cifră de afaceri de 1,16 miliarde lei (270 mil. euro) şi un profit de 81,6 milioane de lei (19 mil. de euro), în scădere cu 32% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, loteria din Ungaria (10 mil. locuitori) a avut un profit de 191 mil. de euro iar cea din Polonia face un profit de 322 de milioane de euro, potrivit lui Ghiţă.
"Rata de profit a Loteriei este de 7%-8%, dacă ajunge la 4%-5% înseamnă că putem pune lacăt pe uşă şi pleca acasă".
Loteria are monopol pentru jocuri loto şi pariuri mutuale atât pentru offline, cât şi pentru online. Compania organizează şi administrează ca unic organizator, pe întreg teritoriul ţării, jocuri loto precum Loto 6/49, Loto 5/40, Joker, Noroc, Videoloterie, loz instant, loz în plic, loterii pasive.
Cu ce strategie vine noul manager
Întrebat de ZF cum a ajuns la conducerea companiei şi ce l-a determinat să accepte această funcţie, noul director a răspuns doar că a văzut o provocare în eficientizarea Loteriei. Numirile la conducerea Loteriei se fac politic. Niciun guvern nu a dorit să privatizeze Loteria sau să scoată la vânzare pe Bursă un pachet de acţiuni.
"Vreau să fac o schimbare majoră la Loteria Română, care funcţionează şi are oferta de jocuri de la nivel anilor í90. Situaţia nu este roză la Loterie. Eu vin din domeniul privat iar scopul meu este să eficientizez cheltuielile. Fostele conduceri nu au dezvoltat jocuri noi ci doar au cheltuit. Am rămas uimit să văd că încasările au scăzut cu 50% din 2007 până anul trecut. Este alarmant. Toate lucrurile s-au făcut din prisma unor contracte supraevaluate în defavoarea companiei".
Ghiţă a precizat că ia în calcul dezvoltarea reţelei proprii de agenţii loto şi dezvoltarea de jocuri online la care clienţii să aibă acces dar şi introducerea jocului 6/49 pe telefonul mobil. "Mă gândeam chiar să reduc preţul la varianta simplă la jocul 6/49 dar şi diferenţele dintre premiile alocate la categoriile I, II şi III".
Un român alocă 8 euro pentru jocuri loto faţă de 70 de euro media europeană. În acelaşi timp, pe plan local funcţionează o agenţie loto la 11.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de o agenţie la 1.700 de locuitori.
"Potenţial de dezvoltare există. Putem ajunge la cel puţin 19.000 de agenţii în România şi putem dezvolta noi jocuri de noroc".
Compania are circa 2.000 de puncte de vânzare, din care 1.116 sunt proprii. Loteria a fost prejudiciată şi de cei care au luat în contract de mandat punctele de vânzare ale companiei.
"Mandatarii au aflat care sunt cele mai bune puncte de vânzare ale Loteriei de la cei aflaţi la conducerea companiei. Ei au închiriat spaţii în apropierea agenţiilor proprii ale Loteriei, care aduceau profit, iar după o perioadă de timp Loteria închidea aceste agenţii pentru a face loc mandatarilor, apropiaţi ai fostei conduceri din Loterie".
Noul şef al Loteriei a mai transmis că deşi are în plan mai multe măsuri o altă problemă cu care se confruntă este lipsa bugetului pe 2012.
"Voi încerca să eficientizez compania dar suntem deja în iulie şi bugetul Loteriei pe anul acesta nu este aprobat. A fost respins de patru ori, astfel s-a ajuns de la investiţii de 110 mil lei (24 mil. euro) la investiţii de 20 de mil lei. (4,4 mil. euro)".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
