♦ „N-a prea vrut nimeni să-i numere, e complicat demersul”, recunoaşte noua şefă a funcţionarilor publici.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) vrea să facă o bază de date cu CV-urile bugetarilor din toată ţara, din cele 13.700 de instituţii ale statului. Platforma va fi operaţională în circa un an, a spus, pentru ZF, preşedinta ANFP, Violeta Vijulie. Ea estimează că ar putea dura 2-3 ani până când toate cele 13.700 de instituţii ale statului trimit datele angajaţilor.
„În 2022 vom putea da drumul la anumite secţiuni. Acum lansăm caietele de sarcini. Am angajat nişte experţi externi care sunt profesionişti în IT. Cu ajutorul lor scriem caietul de sarcini şi vom face licitaţia. Ea va fi operaţională înainte să fie total plină cu date. Probabil că ne va lua cam 2-3 ani să convingem toate cele 13.700 de instituţii să trimită date”, a spus Violeta Vijulie, noul preşedinte al ANFP, după demiterea lui Liviu Mălureanu, şeful agenţiei din partea USR-PLUS.
Circa 1,3 mil. de angajaţi sunt bugetari, dintr-un total de aproximativ 5,6 mil. de salariaţi activi la nivelul întregii economii. Numărul exact de angajaţi la stat şi mai ales distribuţia în instituţii sunt o enigmă, inclusiv pentru Ministerul Muncii sau pentru Ministerul de Finanţe, care contorizează cheltuielile de personal. „Toată lumea vrea să ştie câţi bugetari sunt în România. N-a prea vrut nimeni să-i numere, nu pentru că nu doreşte cineva să vadă câţi sunt, dar e complicat să realizezi acest demers”, a spus, în cadrul unui eveniment al instituţiei, Violeta Vijulie. Dar de ce nu există totuşi o asemenea bază de date cu numărul şi distribuţia exactă de angajaţi? Spre comparaţie, pare o glumă ca un lider de companie să nu ştie sau să nu poată afla în câteva minute unde şi câţi angajaţi are. Nu pot să vă spun acest lucru (de ce nu s-a realizat baza de date până acum – n. red.). Din prima şedinţă, când eram vicepreşedinte, când am aflat că, potrivit codului administrativ al ANFP trebuie să se facă această bază de date, am spus că mă ocup eu. Nu pot să vorbesc despre ce a fost înainte. Ne-am ocupat, o facem.”
Practic, a explicat ea, baza de date cu angajaţii statului, care este încă în stadiul de caiet de sarcini, va include CV-ul celor care lucrează în cele 13.700 de instituţii ale statului. „Noi vom avea o bază de date care va cuprinde toate informaţiile despre funcţionarii publici: dosarul profesional, ce studii au făcut, dacă au avut sau nu sancţiuni disciplinare. Vom corela baza noastră de date cu evidenţa populaţiei.”
Datele vor fi disponibile sub forma unui ID, un număr de identificare, fără datele personale ale angajaţilor: „Veţi putea vedea aceste date pe nişte ID-uri. Noi trebuie să protejăm datele de identitate ale persoanei, însă se va vedea clar în fiecare instituţie câţi oameni lucrează, care este pregătirea lor, dar nu veţi vedea pe nume şi prenume.”
După pensii, a doua cea mai mare cheltuială a bugetului de stat este reprezentată de cheltuielile de personal (salariile bugetarilor). În primele 7 luni din 2021 angajaţii statului au costat bugetul de stat aproape 65 de miliarde de lei, în creştere cu 3% faţă de primele 7 luni din 2020.
În data de 6 mai 2010, ZF a propus guvernului (condus de Emil Boc la acea vreme) două soluţii pentru transparentizarea situaţiei din administraţia locală şi centrală. Una dintre aceste propuneri prevedea obligarea instituţiilor publice de a pune numele, prenumele, funcţia şi venitul lunar ale fiecărui angajat pe site, iar cealaltă - achiziţiile făcute. Iniţiativa ZF a fost ulterior formulată public de către preşedintele Traian Băsescu, iar din 2010 până în prezent o parte din instituţiile publice afişează pe site-urile proprii veniturile lunare nete ale angajaţilor, dar fără numele lor.
