România are stabilitate macroeconomică, dar nu este suficient, fiind necesare regândirea modelului de creştere economică şi pornirea acelor motoare care să ducă la un avans mai mare al PIB. Aceasta este una dintre concluziile experţilor prezenţi ieri la evenimentul de lansare a studiului Băncii Mondiale "Golden Growth: Restoring lustre of the European economic model".
Noul model de creştere sustenabilă pentru România continuă să rămână încă o provocare, în timp ce economia lâncezeşte. Anul trecut, România a evitat recesiunea la limită, înregistrând o creştere anemică a PIB de doar 0,2%.
Necesitatea unui nou model de creştere economică pentru România a fost adusă în discuţie de nenumărate ori de către specialişti, încă de când România a intrat în criză, în toamna anului 2008, iar în ultimele săptămâni opiniile pe această temă s-au înmulţit.
"Avem stabilitate macroeconomică, dar nu este suficient. Trebuie să vedem cum să pornim principalele motoare pentru a vedea o creştere economică mai mare", a spus Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
O creştere economică bazată pe consum realizat pe intrări masive de capital şi pe datorie, cum a avut România în ultimii ani care au precedat criza financiară mondială, nu mai este o soluţie viabilă având în vedere scepticismul investitorilor străini în a finanţa ţări care trăiesc pe datorie.
Daniel Dăianu, consilier al premierului Victor Ponta, a arătat că există ineficienţe foarte mari în economia românească şi trebuie regândit modelul de creştere economică.
El a reamintit necesitatea îmbunătăţii absorbţiei fondurilor europene şi a reformării companiilor de stat, dar a subliniat şi câteva dintre constrângerile cu care se confruntă România, respectiv gradul ridicat de euroizare, cum să fie încurajate investiţiile în sectorul tradable şi stimularea economisirii interne.
România ocupă o serie de poziţii fruntaşe în UE 27 din perspectiva unor indicatori precum creditul neguvernamental, datoria publică, creşterea PIB real/ locuitor sau fluxurile de capital, a spus Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
Pe de altă parte, România este codaşa Europei în ceea ce priveşte productivitatea muncii, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, populaţia cu studii superioare, cheltuielile publice cu cercetarea-dezvoltarea, cu sănătatea şi cu educaţia, potrivit lui Lazea.
Economistul - şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Indermit Gill, a arătat că modelul economic european bazat pe comerţ, finanţe, antreprenoriat, inovaţie, forţă de muncă şi guverne are şi puncte tari, dar şi puncte slabe.
În viitor trebuie repornită "motorul convergenţei" pe partea de servicii şi trebuie reconstruit "brandul Europa", prin îmbunătăţirea productivităţii, a spus Gill.
Raportul "Golden Growth: Restoring lustre of the European economic model" analizează perspectiva creşterii economice pe termen lung în Europa urmărind evoluţia din ultimele decenii şi încercând să identifice soluţiile pentru următorii ani.
"Pentru a rămâne un lider economic mondial, Europa trebuie să susţină integrarea regională, să reducă datoria publică, să reformeze sistemele de securitate socială, să modifice legile legate de ocuparea forţei de muncă şi să instituie politici pentru a atrage talente din întreaga lume", se arată în raport.
O mobilitate mai mare a forţei de muncă şi reglementări naţionale mai uniforme vor face piaţa unică mai eficientă, conform raportului Băncii Mondiale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
