Sistemul public de sănătate mai numără doar nouă policlinici independente de spitale, faţă de 500 de unităţi în urmă cu 20 de ani, potrivit unei analize a ZF, făcută pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Dacă numărul policlinicilor publice a scăzut, cel al ambulatoriilor integrate spitalelor s-a menţinut la puţin peste 300 de unităţi anul trecut, similar cu situaţia din 2002. Însă acestea sunt slab dezvoltate, medicii consultă până la ora 13 de regulă, nu se fac programări, iar pacientul trebuie chiar să plătească pentru consultaţie dat fiind că puţini medici lucrează în contract cu Casa. Dezorganizarea din sistem obligă mai mulţi pacienţi să se interneze în spitale pentru a beneficia gratuit de investigaţiile de care au nevoie şi a afla diagnosticul, unităţile spitaliceşti fiind astfel supraaglomerate.
„Întregul sistem sanitar nu este bine organizat, finanţatorul te împinge într-o direcţie şi te adaptezi. În Bucureşti nu se întâmplă nimic, ambulatoriile sunt slabe, nu lucrează pe contract cu Casa sau lucrează puţin. Nu se vede nicio strategie a ASSMB (Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti) ca să dezvolte o reţea de ambulatorii profesionale în Bucureşti, niciun cuvânt nu auzim legat de infrastructura de ambulatoriu“, a spus Lorenzovici Laszlo, consultant la Hospital Consulting.
Oficialii ASSMB nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediţiei print.
Raportul pe 2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că anul trecut doar 3,2 miliarde de lei au mers către decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă medicală pentru sepecialităţi paraclinice), în timp ce către spitale s-au dus 10 miliarde de lei.