Paul Donovan este senior global economist la UBS şi autor şi coautor al mai multor cărţi şi studii de specialitate. În calitate de speaker principal la Gala ZF 2016, economistul a oferit un interviu Ziarului Financiar în care a vorbit despre Europa de Est în era Trump, despre Brexit, despre euro şi despre criza refugiaţilor din Europa.
Să spunem că Trump îşi urmează promisiunile şi va fi o cursă a protecţionismului. Cât de vulnerabile sunt statele est-europene? Economiile est-europene sunt, evident, concentrate în primul rând pe exporturi către Europa, iar dacă SUA devin mai protecţioniste, comerţul din Europa nu va fi afectat.
Din acest punct de vedere, statele est-europene au o oarecare independenţă. Iar într-o lume mai protecţionistă, poţi construi o poveste pozitivă pentru Europa de Est. Nu spun că acesta este scenariul, dar dacă vedem introduse mai multe bariere comerciale, atunci Europa de Est, ca zonă low-cost, ar putea să pară mai atractivă decât Asia. Astfel, ar putea intra mai multe investiţii aici. Dar aceasta ar fi o poveste pe termen lung şi complexă. Viitorul Europei de Est înseamnă exporturi către Europa de Vest şi către alte state est-europene, dar şi cerere internă. În cele din urmă, cererea internă este mai importantă decât exporturile pentru oricare stat est-european, inclusiv România. O mare parte din creştere vine, evident, de la îmbunătăţirea cheltuielilor de consum.
Este Trump bun sau rău pentru băncile europene?
Marea dificultate pe care o avem cu domnul Trump este că nimeni nu este sigur de ceea ce va face. Nu ştim care dintre politicile candidatului Trump vor fi implementate de preşedintele Trump. Nu ştim nici dacă Congresul le va accepta, aceasta deoarece chiar dacă Congresul este republican, domnul Trump este mai degrabă un republican atipic. Totuşi, cântărind ce avem acum, cred că sistemul bancar european, în special cel din zona euro, va trebui să se uite la BCE, la situaţia din Italia, la situaţia unora dintre băncile germane. Problemele din Europa sunt destul de locale şi domnul Trump probabil că nu va avea un impact prea mare aici.
Ce vă spune intuiţia, va ieşi până la urmă Marea Britanie din UE?
Cred că probabilitatea ca Marea Britanie să rămână în UE este foarte mică. Marea Britanie va pleca. Întrebarea care se pune acum este cum va pleca. Care vor fi condiţiile, care vor fi aranjamentele? Rezultatul referendumului a fost destul de clar. Numărul de alegători a fost destul de mare, dezbaterea publică de dinaintea votului a fost destul de lungă. Desigur, mulţi oameni au fost dezamăgiţi de rezultat. Însă cred că este general acceptat în Marea Britanie că rezultatul votului trebuie acceptat. Deşi majoritatea membrilor parlamentului ar perfera ca Marea Britanie să rămână în UE, după modul în care funcţionează constituţia britanică, majoritatea membrilor parlamentului vor vota pentru exit deoarece îşi vor spune că trebuie să respecte ceea ce reprezintă un semnal clar venit de la majoritatea populaţiei.
Care ţară credeţi că va fi următoarea care va ieşi din UE? Se vorbeşte de Italia, de Austria
Cred că trebuie să recunoaştem că istoria Marii Britanii în ceea ce priveşte Europa a fost mereu diferită faţă de istoria europeană. Dacă vorbeşti cu cineva la bar, după două sau trei pahare va începe să-ţi spună că Marea Britanie n-a mai fost invadată din 1066 (cucerirea normandă - n. red.). Experinenţa Regatului Unit în al Doilea Război Mondial este diferită de a oricărei alte ţări. Cred că restul Europei va rămâne împreună. S-ar putea schimba cumva relaţiile dintre ţările din zona euro şi cele din afara zonei euro, însă cred că UE va continua să existe în mare parte aşa cum este acum. Aş nota că după referendumul britanic sprijinul pentru UE a crescut în aproape toate ţările europene. Cred că după decizia Marii Britanii sunt recunoscute mai bine beneficiile Uniunii Europene.
Unde vedeţi euro peste un an?
Cred că euro ar trebui să fie mai puternic în raport cu dolarul, mai sus. L-aş pune în intervalul 1,15-1,20 de dolari. Iar motivul este că politicile lui Trump, cele despre care ştim, vor genera probabil inflaţie mai mare în America, cred că posibilele politici privind comerţul ale lui Trump vor face unele ţări precum China reticente să investească în SUA, aşa că va fi cerere mai mică pentru dolari. Cred că Rezerva Federală va majora dobânzile, dar o va face destul de lent. Acest mix va slăbi dolarul. În zona euro, creşterea va fi destul de stabilă, în unele ţări, cum ar fi Germania, inflaţia va accelera, BCE nu va majora dobânzile, dar va începe să discute despre înăsprirea politicilor monetare. Sunt, desigur, şi riscuri: alegerile din Olanda, cele din Franţa şi cele din Germania. Există întotdeauna riscuri politice, dar peste 12 luni vom fi lăsat în urmă aceste alegeri.
În vremurile comuniste erau ziduri între statele din regiune pentru a nu-i lasa pe oameni să iasă. Acum se construiesc garduri pentru a-i împiedica pe oameni să intre. Credeţi că, având în vedere criza demografică din Europa de Est ñ tot mai mulţi oameni pleacă să muncească în Vest, punând presiuni mari pe bugete -, aceste garduri care se construiesc acum vor ajunge să fie folosite pentru a-i împiedica din nou pe oameni să iasă din ţară?
Este o situaţie dificilă. Pentru moment, gardurile îi împiedică pe oameni să intre, ceea ce este ceva nefericit. Ca economist, cred că acest fel de discriminare şi prejudecată este ceva rău. Dar, după cum ştim, este dificil să blochezi oamenii într-o ţară, fie pentru că oamenii cer libertate de mişcare, fie pentru că pur şi simplu ei impun libertatea de mişcare. Căderea zidului Berlinului şi a guvernelor comuniste est-europene s-a datorat în mare parte dorinţei oamenilor de a circula liber. Acum, s-ar putea să poţi ţine pe cineva blocat fizic înăuntru, dar îl poţi ţine şi virtual înăuntru? Avem internet, reţele de socializare. Nu mai este aşa uşor să-i ţii pe oameni înăuntru, ceea ce cred că este un lucru bun. Regret actuala abordare, ostilitatea. Vestea pozitivă este generaţia tânără, oameni care au prieteni în ţări diferite. Să sperăm că ei vor dărâma zidurile care se construiesc acum.
Acum despre criza refugiaţilor - va rămâne o criză sau poate fi şi o oportunitate?
Cred că este şi o criză şi o oportunitate. Este o oportunitate pentru că ai în general oameni tineri, pentru că, dacă cineva a avut abiţia de a părăsi Siria şi de a nu se duce în Liban sau Iordania, unde este relativ uşor de ajuns, alegând în schimb Europa, acea persoană este probabil cineva care va munci din greu, se va lupta să reuşească în noua ţară. Pot fi muncitori valoroşi. În acelaşit imp, dacă populaţia locală se simte ameninţată, dacă aceşti oameni nu sunt integraţi cum trebuie, atunci riscul este să ne alegem cu o criză care poate degenera de la a nu vrea refugiaţi sirieni la a nu mai vrea muncitori români, muncitori francezi. Cred că politicienii trebuie să fie primii care să explice că aceasta este o oportunitate. Ei trebuie să fie atenţi să nu cedeze în faţa prejudecăţilor.
Cum e mai bine, să fii bancher sau să fii scriitor?
Nimeni nu m-a mai întrebat asta niciodată. Pentru mine, ca economist într-o bancă, scriu în bancă şi scriu cărţi şi separat. Munca pe care o fac la bancă are multe în comun cu ceea ce scriu. Ceea ce îmi place la a fi economist într-o bancă este că pot vorbi cu oameni foarte diverşi de peste tot în lume, de la premieri şi guvernatori de bănci centrale la antreprenori şi elevi de 14 ani care-mi pun întrebări la care chiar nu pot răspunde. Îmi place acest lucru. În ceea ce priveşte scrisul, când scriu o carte scriu despre ceva care chiar mă entuziasmează. Îmi place şi activitatea de cercetare, să descopăr lucruri pe care alţii le-au uitat.
Paul Donovan, venit la UBS în 1992, a aprofundat studiile de economie, politică şi filozofie la Oxford. Ideile şi comentariile sale sunt citate, printre altele, de Financial Times, The Wall Street Journal şi de Bloomberg. Donovan este cofondatorul centrului Peter Culverhouse Memorial Trust pentru cercetarea şi tratarea cancerului şi autor şi coautor a numeroase studii şi ghiduri economice. De asemenea, a scris cartea „Adevărul despre inflaţie“, publicată în aprilie 2015. Este boxer amator, era destul de activ în tinereţe, iar acum doar se antrenează. Îi place să schieze. De asemenea, are o casă în Marea Britanie destul de veche, de prin anii 1800, pe care o restaurează.
