Pe finalul guvernării Cioloş apare un secretariat de stat pentru capitalul autohton

Astfel, Sorana Baciu, fost secre­tar de stat în cadrul Ministerului Eco­no­mi­ei şi Comerţului, a fost numită pe ul­tima sută de metri a guvernării într-o po­ziţie nouă creată la nivelul Can­ce­la­ri­ei Prim-Ministrului, „pen­tru co­or­do­narea relaţiilor cu OCDE şi po­li­tici de dezvoltare a capitalului autohton“.

Anterior, Sorana Baciu a mai fost di­rector de strategie al OMV Petrom, membră în Consiliul de Admi­nis­tra­ţie al Romgaz, a mai lucrat pentru ING şi pentru Porsche Bank România.

Este pentru prima dată când un gu­vern are o structură care se ocupă de capitalul autohton. „A apărut ca ur­ma­re a nevoii de a concentra efor­tu­rile de stimulare a ca­pitalului româ­nesc, care sunt frag­men­tate şi ca atare mult mai puţin efi­ciente“, a spus Sorana Baciu.

Ziarul Financiar şi PIAROM au lansat în decembrie 2015 primul stu­diu asupra capitalului privat româ­nesc şi a po­sibilităţilor de dezvoltare ale acestuia.

Studiul a scos la iveală faptul că întreprinderile cu capital românesc deţin circa jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor locale dar au declarat un rezultat net (pierderi plus profituri totale) de 55 miliarde de lei între 2008 şi 2014 faţă de 2 miliarde de lei rezultatul net total declarat de firmele cu capital străin. 

Firmele cu capital privat românesc domină în transporturi, comerţ, industrie alimentară, construcţii şi agricultură, şi au circa 2,5 milioane de angajaţI, faţă de 1,2 milioane de angajaţI firmele străine, care domină industria.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, spune că iniţiativa nu acoperă faptul că actualul guvern „nu a făcut nimic“ în sprijinul capitalului autohton.

„N-au făcut nimic pentru economie, nici măcar pentru cele 58 de firme cărora li s-au aplicat corecţii financiare între 10-100% din fondurile atrase de la UE, desi şi-au realizat în condiţii corecte proiectele contractate în cadrul POS CCE 2007-2013, urmare a << descoperirii>> unor <<condiţii artificiale >> dupa 2-3 ani de la finalizarea lor, cu  ajutorul calificat şi discutabil al Curtii de Audit“, a spus Pârvan.

Cristian Pârvan a mai spus că au fost returnaţi la buget bani neutilizati pentru susţinerea IMM-urilor, în condiţiile în care pentru 10 programe au avut alocati 160 milioane de lei, comparativ cu 148 mil EURO ajutoare de stat acordate celor 6 multinationale.

În plus, a fost eliminată facilitatea ca IMM-urile să asigure doar 50% din garanţia cerută în cazul licitatiilor pentru achizitii publice

„Au majorat de la 85 mld lei la 1 Ian 2016 la circa 200 mld  lei octombrie 2016 datoriile statului catre companiile private şi nu au acceptat consolidarea fiscală pentru cele circa 5.000 grupuri de firme româneşti“, a mai adăugat Cristian Pârvan la criticile la adresa guvernului Cioloş.