Premierul Victor Ponta a admis ieri că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă şi a avansat orizontul 2020 pentru finalizarea acestui proces, după ce preşedintele Traian Băsescu a arătat recent că este esenţial pentru România să intre în zona euro în următorii trei-patru ani.
„Anul 2015 nu mai este o ţintă credibilă, trebuie să fim realişti, nu se pune problema de 2015. Am impresia că nici măcar Polonia nu îşi mai propune 2015 intrarea în zona euro, care are criterii de convergenţă mult mai avansate decât România. Cred însă că nu trebuie să renunţăm la obiectiv (...) Cred că orizontul este undeva 2020“, a spus Ponta la Adevărul Live, citat de Mediafax.
Premierul mai arată că dacă vorbim doar de criteriile de convergenţă nominale (deficit, datorie publică, inflaţie) ne înşelăm singuri şi că ceea ce este important este convergenţa reală - venitul mediu faţă de media europeană, puterea de cumpărare şi altele.
Potrivit şefului guvernului, dacă nu realizăm convergenţa reală, ar fi o catastrofă să intrăm în euro pentru că suntem slăbiţi şi ne-am distruge noi înşine economia.
Ziarul Financiar a publicat săptămâna trecută un amplu articol în care a evidenţiat faptul că România a rămas fără o ţintă credibilă, întrebându-se dacă 2020 este un orizont mai realist pentru trecerea la euro şi arătând că adevărata sfidare pentru aderarea la zona euro este convergenţa reală şi nu cea nominală. În ceea ce priveşte criteriile de convergenţă nominală specificate în Tratatul de la Maastricht, România îndeplineşte deja criteriile legate de deficitul bugetar (2,9% din PIB în anul 2012, sub limita de 3% din PIB) şi datoria publică (38% din PIB în 2012, sub limita de 60% din PIB).
Guvernul şi BNR nu s-au grăbit însă să avanseze o nouă ţintă pentru trecerea la euro, de când a devenit clar că data de aderare 2015 va fi ratată, şi din cauza turbulenţelor din Europa.
Declaraţiile premierului Ponta vin după ce şi preşedintele Traian Băsescu a readus în discuţie problema aderării la zona euro atât într-un discurs în faţa Parlamentului, cât şi la Bruxelles, admiţând că ţinta actuală a aderării în 2015 nu mai este una realistă, iar procesul nu trebuie să întârzie mai mult de 3-4 ani.
Preşedintele a reiterat că Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională sunt instituţiile în atribuţiile cărora intră analizarea noului obiectiv de aderare.
Şi analiştii consideră că România ar putea să treacă la euro cel mai probabil la orizontul anului 2020, având în vedere ritmul lent al reformelor şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Un calendar precis de trecere la moneda unică europeană ar putea să fie însă un catalizator pentru reforme şi economia României.
„Cred că va fi bine pentru România când va face parte din zona euro pentru că, uitaţi-vă, Consiliile europene deja se împart. Consiliul zona euro şi zona non-euro, unde este Marea Britanie - cu o gândire economică, comercială, total diferită de România - mai este Polonia, eventual, care îşi propune să intre, Danemarca sau încă două-trei ţări care au cu totul alt specific“, spune premierul.
Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin Tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia, Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi a ratelor dobânzilor.
Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro).
În ultimul an, băncile străine au lansat o serie de rapoarte care au pus sub semnul întrebării planul de convergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posibilitatea trecerii la moneda unică europeană în 2019 sau chiar 2024.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
