Premierul Victor Ponta începe astăzi o vizită la Berlin unde se va întâlni cu cancelarul german Angela Merkel - cea mai importantă vizită externă pe care o face în calitate de şef al guvernului de la Bucureşti.
Deşi are programate întâlniri cu oameni de afaceri germani, nu este limpede dacă va fi însoţit de oameni de afaceri români într-o ţară care este principalul partener comercial al României.
„Nu am abilitatea să comunic componenţa delegaţiei premierului“, a comentat purtătorul de cuvânt al Guvernului Andrei Zaharescu, solicitat să comunice dacă şi ce reprezentanţi ai companiilor româneşti îl vor însoţi pe premier la Berlin.
„Nu ştiu ce oameni de afaceri români vor merge la Berlin. Trec anii peste noi şi nu învăţăm nimic. Ce secret este în prezentarea componenţei delegaţiei? Premierul ar trebui să aibă două avioane cu oameni de afaceri, pe lângă al său, aşa cum face şi Merkel sau cum făcea Sarkozy când plecau în vizite externe“, a comentat Cristian Pârvan, secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Potrivit programului transmis de guvern, premierul va avea o întâlnire la sediul Deutsche Bank – cea mai puternică bancă comercială germană - cu conducerea instituţiei de credit şi va participa la o dezbatere cu investitori interesaţi de oportunităţile oferite de România.
Germania este cel mai important partener comercial al României şi unul dintre cei mai importanţi investitori străini – locul trei după Olanda şi Austria, cu un stoc al investiţiilor, la nivelul lui 2011, de 6,2 mld. euro. România a avut anul trecut exporturi către Germania de 8,3 mld. euro (18,6% din totalul exporturilor) şi importuri de 9,5 mld. euro (17,4% din totalul importurilor).
„Germania este cel mai important investitor străin în investiţii de producţie în România, dar face aici şi un profit serios. În auto sau în construcţiile de maşini colaborăm destul de bine, dar una este să faci componente cu valoare adăugată mică şi alta produse cu o valoare adăugată şi mai mare. Ar trebui să-i implicăm mai mult pe această parte pentru că nu poţi spune că nu ai teme economice de discuţie cu Germania. Dar trebuie să le prezinţi oportunităţile în mod profesionist şi să ţii seamă de interesul tău cum ţii de al lor“, spune Cristian Pârvan de la AOAR.
Alte domenii în care relaţiile se pot dezvolta bine sunt producţia energiei pe cărbune (pe care Germania nu a abandonat-o), producţia de energie din biomasă (dezvoltată în Germania), gazele de şist, dar şi „exportul“ de servicii medicale, având în vedere că costul îngrijirii medicale în Germania este ridicat, iar România este recunoscută pentru medicii ei buni, ceea ce îi lipseşte fiind infrastructura, arată Pârvan.
Ultima vizită a unui premier român la Berlin s-a petrecut în 2006
„Obiectivele premierului Victor Ponta se înscriu în linia întăririi relaţiilor economice şi politice, discutându-se şi teme bilaterale şi europene de actualitate. De asemenea, un element important al acestei vizite îl reprezintă încurajarea investiţiilor germane în România, ultimele luni aducând în România noi proiecte de sute de milioane de euro. În acest sens, primul-ministru Victor Ponta va avea o întâlnire la sediul Deutsche Bank cu conducerea băncii şi va participa la o dezbatere cu o serie de potenţiali investitori interesaţi de oportunităţile oferite de România“, a enunţat Guvernul obiectivele vizitei premierului la Berlin.
Înrr-un interviu pentru Deutsche Welle, Ponta a vorbit despre un nou parteneriat strategic cu Germania.
„În mod sigur, vizita din Germania are ca scop o revenire a relaţiilor bilaterale la un nivel care a existat în anii trecuţi şi care anul trecut, în 2012, în urma crizei politice din România, a suferit o perioadă de îngheţ, ca să spun aşa. (…) Vreau să încurajez continuarea investiţiilor germane în România şi să spun că România , având acum stabilitate politică, e din nou un partener esenţial pentru Germania în regiune“.
În toamna lui 2011, preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită surpriză la Berlin şi toate datele au arătat că - pe o piaţă financiară foarte tulbure la acea vreme - şeful statului căuta spijin pentru ideea menţinerii expunerii băncilor occidentale pe România, în ciuda faptului că germanii nu deţin nicio bancă în România după ce, în timpul administraţiei Constantinescu, Deutsche Bank a pierdut cursa pentru preluarea BCR în favoarea austriecilor de la Erste.
Deutsche Telekom a fost interesată în anii 90 de preluarea Romelecom care a ajuns la OTE. Acum nemţii deţin Romtelecom prin intermediul grecilor de la OTE, Deutsche Telekom fiind acţionarul majoritar al operatorului grec.
Ca şi premierul Ponta astăzi, preşedintele a avut în 2011 întâlniri cu cei de la Deutsche Bank, iar reprezentantul băncii în România Radu Zaciu a susţinut atunci că instituţia pe care o reprezintă este interesată de preluarea unei bănci în România, în cazul în care i se iveşte ocazia, dar şi de finanţarea deficitului bugetar al României. Nimin nu s-a întămplat însă de atunci.
Relaţiile politice româno-germane s-au răcit după eşecul Deutsche Bank de a prelua BCR şi nu au fost cordiale nici în timpul guvernărilor de dreapta, în ciuda faptului că şi la Bucureşti şi la Berlin erau guverne de acceaşi orientare politică. Dar anul trecut, în timpul, crizei politice, Guvernul de la Berlin s-a plasat de partea preşedintelui Traian Băsescu.
Sâmbătă la Blaj concernul german Bosh a inaugurat o nouă unitate de producţie pentru componente auto - investiţie cifrată la aproape 50 de milioane de euro – în prezenţa ambasadorului Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim şi a ministrului Dan Şova. Ambasadorul a apreciat că relaţiile dintre cele două părţi se normalizează, dovada fiind vizita premierului la Berlin.
După întâlnirea oficială cu cancelarul german, premierul român ve merge la Stuttgart, unde va avea întâlniri cu oficiali ai companiei Daimler, care au anunţat recent o investiţie de peste 300 milioane de euro în România.
Probleme şi deziderate în relaţiile româno-germane
România încearcă să aducă învestiţii germane în România, dar foarte importantă este calitatea acestora, germanii producând acum aici cu precădere componente, în vreme ce dezideratul este producţie cu valoare adăugată şi mai mare.
România are nevoie de investiţii germane pe termen lung în infrastructură, de o cooperare extinsă în domeniul tehnologic – know-how-ul german trebuie să ajute dezvoltarea pe orizontală a afacerilor.
Germania nu are nicio bancă în România, după eşecul Deutsche Bank în achiziţionarea BCR.
Problema politică a admiterii României în spaţiul Schengen este nerezolvată, Berlinul înregistrând în trecut o opoziţie puternică faţă de acest obiectiv major al României.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
