Angajatorii români ar putea să compenseze, măcar parţial, deficitul de personal de pe piaţa muncii prin „importul” de angajaţi din Republica Moldova, însă statisticile arată că, în prezent, doar 213 de cetăţeni moldoveni au drept de şedere în scop lucrativ în România. În acelaşi timp, numai în 2017 autorităţile au eliebrat avize de angajare pentru mai mult de 1.400 de vietnamezi. De ce nu se orientează angajatorii care vor să aducă personal din state non-UE către Republica Moldova în primul rând?
„Cetăţenii din Republica Moldova au acces foarte uşor la cetăţenia română şi foarte mulţi folosesc România ca o punte, ca o ţară de tranzit către ţările vestice. Angajaţii din Republica Moldiva sunt valoroşi din punctul de vedere al apropierii lingvistice şi culturale şi sunt o resursă bună, dar nu atât de bună încât să suplinească necesarul României. Noi avem angajaţi atât din Asia, cât şi din Republica Moldova, dar diferenţa dintre angajatul moldovean şi cel asiatic este că, de regulă, angajatul asiatic nu pleacă atât de repede”, a spus Dragoş Petrescu, antreprenorul care controlează lanţul de restaurante City Grill.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, la 30 iunie 2018 existau în evidenţele instituţiei 213 cetăţeni din Rebublica Moldova care aveau un drept de şedere pe teritoriul României în scop de angajare/activităţi lucrative. Instituţia a acordat anul acesta, deja, 4.055 de avize de angajare/detaşare, iar „contingentul de avize pentru lucrătorii străini detaşaţi a fost deja epuizat”.
„Reprezentanţii instituţiei noastre au întreprins demersurile necesare către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pentru suplimentarea contingentului de avize de angajare şi avize de detaşare ce pot fi eliberate străinilor”, au transmis reprezentanţii Inspctoratului General pentru Imigrări, la solicitarea ZF.
Republica Moldova are o populaţie de puţin peste 3,5 mil. locuitori şi un salariu mediu pe economie de aproximativ 1.100 de lei net, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova şi calculelor ZF. Prin comparaţie, România are o populaţie de aproximativ 19,7 mil. locuitori, iar în luna mai a acestui an salariul mediu pe economie era de 2.704 lei net, potrivit INS.
Unul dintre motivele pentru angajarea lucrătorilor din state non-UE este faptul că firmele din România sunt nevoite să plătească un salariu echivalent cu salariul mediu pe economie pentru lucrătorii din această categorie.
„Este o măsură discriminatorie la adresa salariaţilor români acest salariu mediu pe economie pentru lucrătorii imigranţi. Importul de forţă de muncă din Republica Moldova se practică deja, doar că din punct de vedere numerologic nici ei (lucrătorii moldoveni în România - n.red.) nu sunt foarte mulţi, deoarece nu sunt o masă foarte mare de angajaţi pe care companiile din România ar putea să le importe. Concentrarea mare, cel puţin în zona de construcţii, este pe aducerea de muncitori din Vietnam sau din Asia, în general”, a declarat pentru ZF Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, care oferă servicii de imigrare şi mobilitate globală.
Cunoaşterea limbii române, apropierea culturală şi proximitatea cu România sunt două avantaje pentru importul forţei de muncă din Republica Moldova. Cu toate acestea, baza este mică, iar numărul de avize oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de 87 în 2016, 140 în 2017 şi până la 30 iunie 2018, IGI a oferit 134 de avize lucrătorilor moldoveni.
„Noi am avut vreo patru sau cinci recepţioneri din Republica Moldova de când e hotelul. Dar asta nu ţine neapărat de aducerea lucrătorilor moldoveni, fiindca ei erau aici la studii şi lucrau pentru un ban în plus. Anul acesta este prima oară când am angajat doi moldoveni, soţ şi soţie, el bucătar, ea cameristă. Nu i-am căutat special, au venit ei la noi”, a declarat pentru ZF Paul Grebesitz, manager al hotelului Christina din Bucureşti, cu 18 angajaţi, potrivit site-ului Ministerului de Finanţe.
De altfel, anual, România acordă câte 5.000 de burse de studii pentru cetăţenii din Republica Moldova care vin să înveţe în şcolile şi în universităţile din România.
„Romania are nevoie disperată de forţă de muncă, asta spune toată lumea, se simte peste tot. Orice forţă de muncă în plus este binevenită. Problema se pune dacă România are puterea să atragă această forţă de muncă din Moldova, iar eu cred că nu prea are. Din ce înţeleg de la colegii noştri moldoveni, salariul la ei este undeva la jumătate faţă de cel din România. La noi lucrează în principal studenţii moldoveni şi cei care sunt cumva în tranzit: veniţi aici pentru actele de cetăţenie română, destinaţia finală fiind tot vestul, unde salariile sunt cu adevărat atrăgătoare pentru ei”, a completat Paul Grebesitz.
Odată veniţi în România în scopuri lucrative, viitorii angajaţi migranţi se confruntă cu birocraţia, procesul de eliberare a actelor fiind unul greoi, dar şi costisitor. Termenul de eliberare al unui aviz de muncă este de 30 de zile, în timp ce costurile sunt de 200 de euro pentru contracte pe perioadă nelimitată, în timp ce pentru contractele pe o perioadă limitată acestea se ridică la 50 de euro. Pe lângă aceste plăţi care revin Inspectoratului General pentru Imigrări, importul angajatului din fara spaţiului european mai presupune costuri pentru avocaţi, traduceri de acte, etc.
„Gândiţi-vă că vorbim foarte mult de muncă necalificată până la urmă, penuria foarte mare am regăsit-o în zona de construcţii, în zona serviciilor, pe partea de curăţenie, spre exemplu. Foarte multe companii utilizează personalul 4-6 ore pe zi şi este foarte complicat să plătească acel salariu mediu pe economie. Pe lângă asta, 90% dintre ţările europene nu au această cotă pentru lucrătorii imigranţi. Autorităţile cred că astfel protejează forţa de muncă locală, care în realitate nu mai există”, a mai spus Elena Antoneac.
