Premierul Franţei Jean-Marc Ayrault, aflat la Bucureşti, a susţinut că este important că relaţiile comerciale dintre România şi Franţa s-au echilibrat, după ce, din 2009 încoace, balanţa comercială a indicat un avans chiar şi de 200 mil. euro, anual, în favoarea exporturilor româneşti, graţie automobilelor vândute de Dacia care este deţinută de francezii de la Renault.
„Este foarte important ca relaţiile comerciale să rămână echilibrate“, a spus premierul Franţei. Potrivit acestuia, în ultima perioadă, România a devenit o piaţă importantă de export pentru Franţa. Exporturile Franţei către România s-au dublat în ultimii ani, iar balanţa este echilibrată, a răspuns premierul, întrebat fiind dacă nu este „deranjat“ de faptul că o companie franceză din România contribuie la deficitul comercial al Franţei şi ţinând seama că, în trecut, fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a criticat compania Peugeot tocmai pentru faptul că produce în alte ţări pentru a “exporta“ în Franţa.
România a exportat anul trecut în Franţa de 3,1 mld. euro şi a importat din această ţară produse în valoare de 3 mld. euro.
Premierul francez, însoţit de 4 miniştri, se află într-o vizită de două zile în România, ieri întâlnindu-se cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta, iar astăzi va vizita uzina Dacia de la Mioveni, deţinută de Renault.
În fiecare dintre vizitele în România ale înalţilor demnitari francezi – fie că ei s-au numit premierul Jean Pierre Raffarin sau preşedintele Nicolas Sarkozy – aceştia au pledat în favoarea companiilor franceze şi, în astfel de vizite, au fost semnate contracte importante, cum ar fi vânzarea Distrigaz Sud către Gas de France, în timpul guvernului Năstase. Sosirea la Bucureşti a şefului guvernului francez se petrece pe un aparent curent de dezgheţ, după câţiva ani de tensiuni între Bucureşti şi Paris care a blocat, alături de alte state din UE, aderarea României la Spaţiul Schengen.
Ieri premierul francez a spus că Franţa nu se opune unui astfel de demers, insistând însă că România trebuie să combată, în continuare, alături de celelalte ţări ale UE, „corupţia şi criminalitatea“ pentru a avea succes.
Un nou acord stand-by anticipat la Cotroceni în prezenţa lui Ayrault
Ieri, preşedintele Traian Băsescu a anunţat indirect încheierea unui nou acord cu FMI şi Comisia Europeană, chiar în timpul întâlnirii cu premierul francez, afirmând că mulţumeşte Franţei şi Germaniei pentru spijinul acordat în realizarea unui astfel de proiect.
Cu un stoc al investiţiilor de 5 mld. euro, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini în România şi este a treia destinaţie pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri).
Începând cu 2009, balanţa comercială a României pe relaţia cu Franţa a devenit excedentară (200 mil. euro în 2011 şi 100 mil. euro în 2012), perioadă ce coincide cu majorarea substanţială a exporturilor Dacia Renault chiar către Franţa.
Dar, dacă relaţiile politice s-au deteriorat, cele economice şi-au văzut de drum, cu excepţia câtorva momente, relevante la vremea lor.
Companiei Colas i-a fost reziliat un contract pentru construirea unei părţi din autostrada spre mare, iar fostul ambasador al Franţei Henri Paul susţinea, la vremea respectivă, că este vorba despre o mare nedreptate făcută companiei franceze. Mai apoi, planurile gigantului Vinci în România au eşuat (în 2010) după ce consorţiul Vinci - Akor a denunţat unilateral contractul pentru realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov cu o valoare de construire, la acea vreme, de 1,9 mld. euro.
Gas de France s-a retras din contractul de 4 mld. euro de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul), iar compania Areva (industrie nucleară) care viza să construiască cea de-a doua centrală nucleară în România, pentru ca, mai apoi, să se mulţumească să ofere tehnologie pentru reactoarele 3 şi 4 ale primei centrale, a trebuit să dea înapoi.
Companiile franceze pe care criza le-a găsit aici au rămas totuşi şi fac afaceri bune.
Dacia, deţinută de Renault a avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 3,9 mld. euro. A doua bancă din sistem, BRD Soc-Gen, avea în 2012 active de 10,8 mld. euro. Cifra de afaceri în România a retailerului Carrefour a fost, pe întreg grupul, anul trecut, de 1,2 mld. euro în 2012, în vreme ce cifra de afaceri a Lafarge (ciment), de aproape 200 mil. euro.
Într-un interviu pentru ZF, ambasadorul Franţei în România Philippe Gustin spunea că investitorii francezi au rămas în România, în ciuda crizei, pentru că ţara prezintă, în continuare, oportunităţi interesante – o mână de lucru încă ieftină şi pregătită, dar şi posibilităţi de dezvoltare a afacerilor într-o zonă aflată în plină dezvoltare.
„Dacă investitorii francezi sunt fideli României, cu siguranţă o fac pentru că salariile practicate aici sunt mai mici. Dar nu este singurul motiv. România este interesantă pentru că marjele de manevră în termeni de extindere sunt importante în numeroase domenii. România are o poziţie geografică interesantă într-o zonă în plină mişcare. Mâna de lucru este - încă - competentă, un element faţă de care responsabilii administraţiei trebuie să fie atenţi, favorizând în mod deosebit dezvoltarea învăţământului profesional în România.“
În ceea ce-i priveşte pe investitorii francezi în România, ei vor, în primul rând, stabilitate, mai spunea ambasadorul: „Cred că există o anumită constanţă în cererile oamenilor de afaceri indiferent de ţara în care se află sau în care investesc. Ei doresc stabilitate şi predectibilitate, mai ales atunci când sunt obligaţi să facă investiţii costisitoare pe termen lung. Prin urmare, nu este vorba despre un reproş (făcut de investitorii francezi Guvernului român – n.n.), ci de o cerere formulată de investitorii francezi pe care eu am transmis-o Guvernului român: pe scurt, trebuie să fim atenţi să nu se schimbe regulile în timpul jocului“.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
