Eveniment

Premierul pariază cu propria funcţie că va reuşi să-şi îndeplinească obiectivele macroeconomice

Premierul pariază cu propria funcţie că va reuşi să-şi îndeplinească obiectivele macroeconomice

Şeful guvernului susţine că în 2012 România va reuşi să atragă cel puţin 6 mld. euro din fondurile europene, deşi în prezent programele pe achiziţii publice sunt blocate

Autor: Cristian Hostiuc

28.11.2011, 00:07 321

Premierul Emil Boc a făcut un pariu propriu riscant cu evoluţia economică de la anul şi îndeplinirea ţintelor asumate prin bugetul pe 2012, afirmând că îşi va da demisia dacă ţintele economice vor fi ratate.

El îşi menţine estimarea că anul viitor economia românească va creşte cu 1,8%, iar bugetul se va încadra în ţinta de deficit de 1,9% din PIB. Premierul spune că în cazul în care lucrurile se vor înrăutăţi, Guvernul poate apela la resursele financiare din acordul cu FMI, care este în vigoare.

"Demisia este întotdeauna pe masă în momentul în care aceste lucruri nu se respectă... demisia nu trebuie fă­cută o dată la şase luni, un guvern lucrează responsabil în fiecare zi, nu o dată la şase luni, dar îmi asum inclusiv cu preţul demisiei menţi­nerea stabilităţii macroeconomice", a declarat, duminică, premierul citat de Mediafax la emisiunea "După 20 de ani", de la ProTV.

Situaţia volatilă din Europa, cu cel puţin patru state ameninţate în fiecare zi de "faliment" din cauza datoriilor mari, a dus la înrăutăţirea situaţiei economice din toată zona, ceea ce a afectat şi economiile din Est. Din această cauză România a fost nevoită să îşi ajusteze din mers prognozele economice atât pentru trimestrul patru, cât şi pentru anul viitor.

În 2012 Guvernul, împreună cu principalii creditori internaţionali - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, merge pe o creştere economică de 1,8 - 2,3%, pe o creştere a veniturilor la buget de 7% şi pe un deficit bugetar de 1,9% faţă de 4,4% în acest an.

Deşi situaţia din Europa se înrău­tăţeşte de la oră la oră, punându-se chiar problema destrămării zonei euro şi forţarea statelor slabe să iasă din zonă, premierul crede că economia românească va rezista. El se bazează pe creşterea de la anul, pe atragerea fondurilor europene şi pe investiţii. La aceste două capitole istoria celor trei ani de guvernare Boc arată că administraţia stă foarte prost.

Rata de absorbţie a fondurilor europene este de 3,7% şi chiar plăţile pe anumite programe sunt blocate din cauza neregulilor constatate în gestionarea banilor europeni.

Boc susţine că anul viitor va reuşi să atragă minimum şase miliarde de euro din fonduri europene deoarece proiectele sunt deja semnate. "Nu mai stăm acum să pierdem timpul ca până acum, cu evaluări şi licitaţii", a menţionat el.

Deşi Uniunea Europeană a pus la dispoziţie României odată cu intrarea în UE circa 20 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013, realizările guvernelor Tăriceanu şi Boc sunt catastrofale. Rata de ab­sorbţie este in­signi­fian­tă şi din această cauză economia a fost lipsită de câteva miliarde de euro, fonduri nerambursabile care ar fi putut să mai reducă din şocul crizei.

Pentru că nu a atras fonduri europene, România a fost nevoită să se împrumute masiv odată cu venirea crizei - peste 20 miliarde de euro, iar economia a căzut în cap în 2009 şi 2010 pierzând peste 14 miliarde de euro, ceea ce a forţat şi intrarea în insolvenţă a peste 10 mii de firme. TVA a crescut de la 19% la 24% ducând înapoi economia cu un an. Numărul de salariaţi a scăzut de la 4,8 la 4,2 milioane, iar salariile au fost tăiate atât în sectorul privat, cât şi în cel de stat. Premierul spune că a guvernat în condiţii dificile, criticând repetat moştenirea lăsată de guvernul precedent - Tăriceanu, iar menţinerea cotei unice la 16% este o mare realizare.

De partea cealaltă a baricadei, sectorul privat s-a ajustat puternic începând cu toamna lui 2008, atunci când guvernul Tăriceanu a aruncat cu bani, iar guvernul Boc nu a tăiat din cheltuieli provocând o gaură bugetului de 9% din PIB în 2009, adică peste 10 miliarde de euro.

Executivii din sectorul privat spun că există două lumi paralele, statul, care nu se ajustează în pas cu vremurile şi risipeşte cu nonşalanţă cele 195 de miliarde de lei care se strâng anual din taxe şi impozite, şi economia reală care se confruntă cu scăderea cererii şi se ajustează de la zi la zi.

Premierul Boc spune că Guvernul a alocat pentru investiţii cel mai mare procent din PIB din Uniunea Europeană, de aproape 7%, dar o bună parte din aceşti bani sunt pentru plata investiţiilor făcute în anii anteriori. În realitate, în prima parte acestui an guvernul Boc a alocat numai 1,4% din PIB pentru investiţii noi.

La investiţii străine situaţia este catastrofală, având în vedere că faţă de anul trecut se înregistrează o scădere de 50%, până la un miliard de euro pe primele opt luni. Această sumă este extrem de mică, iar atragerea de investitori noi stagnează cel puţin până în acest moment. Între timp economia a pierdut investiţia Nokia, care aducea un miliard de euro la exporturi. Premierul Boc spune că se discută acum atragerea unor investiţii de "sute de milioane de euro", dar din motive de confidenţialitate nu poate da numele investitorilor.

În timp ce economia privată strânge cureaua lună de lună în funcţie de evoluţia situaţiei economice, Guvernul se ajustează nu mai din declaraţii. Contractele de achiziţii publice merg înainte, iar contractele comerciale între companiile de stat şi diferiţi "băieţi deştepţi" sunt reînnoite.Premierul nu a putut să răspundă la întrebarea de ce la compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare furnizor de energie electrică s-au reînnoit contractele cu câteva firme - Energy Holding, Alpiq, Alro pe vremea când el era premier, iar la Ministerul Economiei era Adriean Videanu, membru marcant al PDL. Boc spune că aceste contracte au fost prelungite de Videanu doar pentru a minimiza pierderile rezultate din contractele încheiat anterior.

După ce au fost lăsate în cei trei ani de criză să facă datorii care ajung acum la 2,2 miliarde euro, intreprinderile de stat cu pierderi vor începe să fie restructurate de la anul. Premierul nu a putut să răspundă de ce această restructurare intervine abia acum. Între timp, partidele aflate la guvernare îşi pun oamenii în funcţii de conducere, la aceste companii de stat, care pe lângă datorii au şi pierderi operaţionale anuale de 500 de milioane de euro.

Având în vedere situaţia extrem de dificilă şi volatilă de pe pieţele financiare internaţionale, principala problemă a României va fi anul viitor găsirea surselor financiare pentru acoperirea finanţării statului, a deficitului şi a datoriilor care ajung la scadenţă. În 2012 Guvernul trebuie să se împrumute cu 57 miliarde lei (12 miliarde euro) şi 2,5 miliarde euro.

Premierul Boc spune că nu vor fi probleme, România având resurse interne pentru finanţare. Iar în cazul în care situaţia economică din Europa se înrăutăţeşte, Guvernul poate trage bani din acordul prevendiv cu FMI, în valoare de 3,3 miliarde euro încheiat în luna martie. Pe lângă banii de la FMI mai sunt disponibili 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi 400 de milioane de euro de la Banca Mondială.

2012 va fi un an cu alegeri parlamentare, dar premierul spune că nu va folosi banii din buget pentru măsuri populiste, pentru că obiectivul lui este de a lăsa o economie mai bună decât cea pe care a preluat-o. În final el a menţionat la ProTV că nu îşi mai doreşte un nou mandat de prim-ministru după alegerile de anul viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO