ZF 24

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar, în timp ce numai 34.000 câştigă peste 10.000 de lei pe lună. ZF vă prezintă distribuţia detaliată a salariilor din România

08.05.2016, 00:02 9227

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite.

Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţi­nute de Ziarul Financiar.

Noul portavion de 13 miliarde de dolari al marinei americane. Este cea mai mare şi cea mai scumpă navă de război din lume. Galerie FOTO

Cum arată noul sediu din San Francisco al companiei LinkedIn. Galerie FOTO

Cum arată noile uniforme ale Tarom, semnate Cătălin Botezatu. Galerie FOTO

Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator ur­mărit de toate departamentele de mar­keting din companii pentru a-şi ajusta ofertele.

„Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât producti­vi­ta­tea, pentru că productivitatea re­dusă este dată de faptul că avem prea pu­ţin capital în ţară. Ne lipseşte o poli­tică pe termen lung de atragere şi men­ţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie. Soluţia pentru creşterea salariilor mici constă în creşterea productivităţii, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze con­diţii pentru atragerea şi pentru for­marea de capital, nu hăituind super­marketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem ţara»“, a spus Radu Nechita, confe­renţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaţilor români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii finan­ciare, IT sau extracţia petrolului (aces­tea fiind, în mod tradiţional, sectoarele unde angajaţii au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piaţa mondială“.

Structura salariaţilor pe categorii de venituri ilustrează o discrepanţă ma­joră pe piaţa muncii din Româ­nia, în care foarte mulţi salariaţi câştigă foarte puţin şi foarte puţini salariaţi au venituri mari.

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună.

Despre necesitatea unei cercetări pe tema inegalităţii veniturilor a vorbit şi profesorul Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române, care spunea într-un interviu acordat anterior ZF că România are nevoie de o clasificare după venituri ţinând seama de particularitatea demografică a României, faptul că 48% din locuitori sunt din mediul rural şi că, din ei, mai mult de două treimi nu au niciun ban, trăiesc din autoconsum. El a subliniat că aceasta este tema fundamentală a globalizării, având în vedere că, teoretic, globalizarea trebuia să ajute lumea să se egalizeze, amintind şi de faptul că studii despre inechitatea veniturilor au fost cerute şi în SUA de către Barack Obama, precum şi în Franţa de către preşedintele François Hollande.

„Inegalitatea veniturilor este normală, însă mai puţin normală este sursa acestei inegalităţi. Spre exemplu, este scandalos că anumite instituţii bugetare monopoliste, aşa-numite autofinanţate, îşi permit să acorde salarii mari angajaţilor care sunt finanţate din contribuţiile multor angajaţi plătiţi cu salarii minime“, a mai spus profesorul Radu Nechita de la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Pe de altă parte, profesorul Marian Preda de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti spune că nivelul salarial al angajaţilor depinde foarte mult de productivitatea acestora.

Cum arată vila lui Leonardo DiCaprio din Palm Springs care poate fi închiriată cu 4.500 $ pe noapte? Galerie Foto

Cele mai bune oraşe în care să locuieşti. Din top 10, şapte sunt europene. Galerie FOTO

Cum arată cel mai mare adversar al Daciei Logan. Galerie FOTO

„Sunt multe locuri în care mai toată lumea este plătită la nivelul salariului minim, pentru că angajaţii nu au o productivitate foarte mare. De aceea, creşterea salariului minim trebuie să meargă mână în mână cu creşterea productivităţii muncii, pentru că altfel costurile unei firme se majorează şi se poate ajunge la transformarea profitului în pierdere sau la restructurări. Salariul minim pe economie este mic în comparaţie cu cel din alte state europene, dar nu este mic prin comparaţie cu productivitatea angajaţilor“, a explicat profesorul Preda. Totuşi, a adăugat el, dacă o companie are profit mare şi salariile angajaţilor sunt mici, atunci situaţia trebuie echilibrată.

În luna septembrie a anului trecut, numărul total de salariaţi din economie era de 4,75 milioane de persoane, al căror venit mediu net a fost de circa 1.700 de lei net pe lună, potrivit datelor de la Ministerul Muncii, care are o statistică privind numărul de asiguraţi cu contracte de muncă cu normă întreagă care figurează în declaraţiile privind evidenţa nominală a asiguraţilor transmise de angajatori. În această analiză nu sunt incluşi asiguraţii care au avut concediu medical, care au beneficiat de ajutor de şomaj sau de plăţi compensatorii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO