Analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică din anul 2012 spre 0-0,2% după anunţarea evoluţiei dezamăgitoare a principalilor indicatori macro din ultima lună a anului trecut.
Şi există voci care susţin că economia a revenit în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere. În trimestrul al treilea din 2012 economia a scăzut cu 0,4% faţă de T2 2012, iar unele estimări indică o scădere a economiei în T4 2012 cu 0,2 - 0,3% faţă de T3 2012.Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi cifrele privind evoluţia economiei în T4 2012 şi pe ansamblul anului trecut. Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai domolit, prognozele - revizuite deja din prima lună a anului în jos - indicând un plus de 0,5-1,6%."În ceea ce priveşte dinamica trimestrială, mă aştept la o continuare a contracţiei creşterii economice (-0,3% T4 2012/T3 2012), ceea ce va însemna reintrarea în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, estimează o scădere de -0,2% a economiei în T4 2012 faţă de T3 2012 (date ajustate sezonier - care indică intrarea în recesiune) şi de -0,5% faţă de T4 2011.Contribuţia negativă din agricultură a anulat creşterea din sectorul serviciilor şi impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB, în timp ce industria şi construcţiile au înregistrat o relativă stagnare sau au scăzut, consideră analiştii. Evoluţia economiei României a fost corelată în acest an cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturi.Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a dat semne de oboseală spre finalul anului trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ şi au scăzut cu 0,5%, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia României rămâne puternic dependentă de zona euro atât în ceea ce priveşte exporturile, cât şi investiţiile străine, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale descurajatoare, revenind pe final de an 2012 în teritoriul negativ după 14 luni de creşteri neîntrerupte."Considerăm că dinamica anuală a PIB a devenit pozitivă în T4 2012 şi anticipăm o rată de creştere de 0,2% (faţă de -0,5% an la an în T3). Principalul factor ce a stat la îmbunătăţirea dinamicii PIB ar putea fi atribuit diminuării semnificative a efectului de bază negativ generat de agricultură (T4 din 2011 fiind afectat deja de secetă). De asemenea, contribuţia negativă din zona industriei în T3 s-a apropiat de zero în T4, în timp ce serviciile sunt de aşteptat să fi contribuit în continuare în sens pozitiv. O mare deteriorare însă se va vedea în zona construcţiilor, datele cu frecvenţă lunară indicând deja o scădere importantă în acest sector", spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Pentru întregul an 2012 estimarea băncii indică o creştere a PIB de 0,2%.În termeni anualizaţi, PIB-ul a stagnat (Ă0,1%) în T4, datorită creşterii modeste a comerţului, serviciilor şi a impozitelor nete pe produs, în timp ce industria a stagnat, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. "O influenţă negativă asupra creşerii economice a fost exercitată de evoluţia agriculturii, precum şi al construcţiilor care au scăzut în ultimul trimestru, pe fondul instabilităţii politice şi diminuării cheltuielilor publice de capital, după ce înregistraseră o creştere modestă în primele trei trimestre".Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank consideră că economia a înregistrat în T4 2012 o scădere de 0,4% faţă de acelaşi trimestru din 2011, în timp ce faţă de T3 2012 PIB-ul a stagnat.Consumul gospodăriilor populaţiei a avut o uşoară contribuţie pozitivă la evoluţia PIB-ului din T4 2012 după majorările de salarii din sectorul public, în timp ce comerţul exterior a redus creşterea economică în condiţiile scăderii exporturilor, apreciază analistul-şef de la BCR. Sinca apreciază că este posibil ca investiţiile să fi încetinit la finalul anului trecut datorită rezultatelor slabe din domeniul atragerii fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe reduse.Cum a evoluat economia europeanăEconomia europeană a trecut prin cel mai prost trimestru de la falimentul Lehman Brothers încoace, impactul crizei datoriilor de stat fiind mai vizibil ca oricând în ultimele trei luni ale anului trecut, cu cea mai puternică scădere a economiei din ultimii 4 ani, potrivit Bloomberg. Produsul Intern Brut al zonei euro a scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2012 faţă de perioada iulie-septembrie, potrivit estimărilor înaintate de analiştii contactaţi de Bloomberg. Economia zonei euro nu a mai înregistrat creştere din trimestrul altreilea al anului 2011. Ritmul de declin ar putea încetini însă datorită creşterii cererii în Statele Unite şi China, după ce a fost accentuat de politica de austeritate adoptată în Europa şi de frânarea exporturilor. Economia zonei euro va reveni pe creştere în trimestrul al doilea, potrivit analiştilor, cu o creştere modestă de 0,1%, urmată de o expansiunede 0,2% în trimestrul trei. Pe ansamblul întregului an, analiştii contactaţi de Bloomberg anticipează un declin de 0,1%.
Melania Hăncilă, economistul-şef, al VolksbankPrognoza noastră anterioară indica o creştere economică de 0,3 % în ultimul trimestru din 2012, însă cum datele lunare au fost sub aşteptările noastre iniţiale am revizuit prognoza pentru T4 la 0,1% an/an, ceea ce conduce la un avans al Produsului Intern Brut de 0,2% pe întreg anul 2012. În ceea ce priveşte dinamica trimestrială, mă aştept la o continuare a contracţiei creşterii economice (-0,3% T4 2012/T3 2012), ceea ce va însemna reintrarea în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere. În termeni anualizaţi, PIB-ul a stagnat (Ă0,1%) în T4 datorită creşterii modeste a comerţului, serviciilor şi a impozitelor nete pe produs, în timp ce industria a stagnat. O influenţă negativă asupra creşterii economice a fost exercitată de evoluţia agriculturii, precum şi de cea a construcţiilor care au scăzut în ultimul trimestru pe fondul instabilităţii politice şi al diminuării cheltuielilor publice de capital, după ce înregistraseră o creştere modestă în primele 3 trimestre.Eugen Sinca, analist-şef la BCREstimarea noastră de creştere economică pentru T4 2012 este de -0,2% faţă de T3 2012 (date ajustate sezonier) şi de -0,5% faţă de T4 2011. Aceasta înseamnă că economia românească a stagnat, cel mai probabil, în anul 2012. Dacă am fi avut un an agricol normal, am fi înregistrat o creştere economică de 1,5% în 2012. Consumul gospodăriilor populaţiei a avut o uşoară contribuţie pozitivă la evoluţia PIB-ului din T4 2012 după majorările de salarii din sectorul public, în timp ce comerţul exterior a redus creşterea economică în condiţiile scăderii exporturilor. Este posibil ca investiţiile să fi încetinit la finalul anului trecut datorită rezultatelor slabe din domeniul atragerii fondurilor europene şi investiţiilor străine directe reduse.
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac BankConsiderăm că dinamica anuală a PIB a devenit pozitivă în T4 2012 şi anticipăm o rată de creştere de 0,2% (faţă de -0,5% an la an în T3). Principalul factor ce a stat la îmbunătăţirea dinamicii PIB ar putea fi atribuit diminuării semnificative a efectului de bază negativ generat de agricultură (T4 din 2011 fiind afectat deja de secetă). De asemenea, contribuţia negativă din zona industriei în T3 s-a apropiat de zero în T4, în timp ce serviciile sunt de aşteptat să fi contribuit în continuare în sens pozitiv. O mare deteriorare însă se va vedea în zona construcţiilor, datele cu frecvenţă lunară indicând deja o scădere importantă în acest sector. Pentru întregul an 2012 estimarea noastră indică o creştere de 0,2%.Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS BankNe aşteptăm ca dinamica anuală a PIB-ului real în T4 să fie în jur de 0%. Activitatea din sectorul construcţiilor a fost mult mai slabă decât ne aşteptăm, în contextul în care lucrările de construcţii inginereşti s-au redus semnificativ, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în T3. De asemenea, deteriorarea cererii din partea zonei euro a avut un efect nefavorabil asupra exporturilor României către această zonă şi, implicit, asupra producţiei industriale. Ne aşteptăm ca agricultura să aibă în continuare o contribuţie negativă la dinamica PIB-ului real, iar pe partea de servicii să asistăm la o deteriorare faţă de creşterea importantă înregistrată în trimestrul 3.Pe de altă parte, mă aştept ca taxele nete să continue să aibă o contribuţie pozitivă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
