Aproape că nu avem servicii de e-guvernare, doar jumătate din populaţie foloseşte cu regularitate internetul şi 32% nu l-a folosit niciodată, arată raportul de ţară pentru România (2015) al Comisiei Europene.
Ieri a avut loc ce-a de-a şasea consultare în cadrul proiectului de ţară „România competitivă”, pe capitolul „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor”.
Proiectul de ţară care va fi lansat în toamnă propune ca până în 2020 România să-şi vindece bolile grave de care suferă. Din cele 16 miliarde de euro alocaţi acestui proiect, 663 de milioane de euro ar urma să fie alocaţi sectorului IT&C pentru două mari capitole: creşterea ratei de utilizare a serviciilor de e-guvernare (peste o treime din cetăţeni să folosească până în 2020 serviciile de e-guvernare) şi „alfabetizarea“ – 60% din populaţie să folosească cu regularitate internetul.
Potrivit autorilor strategiei pe capitolul tehnologia informaţiei din raportul de ţară, dezvoltarea şi sustenabilitatea sectorului TIC se bazează în prezent pe doi piloni: activităţile tip offshore/nearshore şi cererea internă.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată în 2015 sectorul (cuprins în statistica INS într-un sens mai larg decât cel din proiectul de ţară) a fost cel mai dinamic din economie, cu o creştere în volum de 11,9%. Acesta a ajuns să cântărească în PIB de patru ori mai mult decât agricultura. În 2014 agricultura a însemnat 4,2% din PIB şi a contribuit cu minus 0,4% la creşterea economică, în vreme ce Informaţiile şi Comunicaţiile au înseamnat 15,8% din PIB, contribuind cu 1% la creşterea economică de 3,8%. În T1 2016 Informaţiile şi Comunicaţiile au mai făcut un salt de 7,5%, an/an.
Aşa stând lucrurile, devine justificat ca documentul de poziţie din raportul de ţară să susţină că potenţialul real este mult mai mare şi trebuie susţinut puternic. Însă, dacă sectorul este foarte dinamic, realitatea care-l încojoară este alta. Potrivit sursei citate, în România se menţin în continuare decalaje semnificative faţă de media UE în ceea priveşte utilizarea serviciilor de e-guvernare, utilizarea generală a internetului şi alfabetizarea digitală, creşterea încrederii cetăţenilor/întreprinderilor în utilizarea comerţului electronic, precum şi integrarea soluţiilor TIC în domenii cum ar fi educaţia, sănătatea şi cultura.
Observaţiile sunt susţinute de raportul de ţară al Comisiei Europene pentru 2015 care arată că mai mult de o treime din populaţie nu poate beneficia de posibilităţile oferite de internet şi nu poate contribui la economia digitală.
Potrivit datelor Eurostat, în 2015, în România, procentul persoanelor care au utilizat în mod regulat Internetul a fost cel mai mic din UE (52% faţă de 76% în UE) şi 32% din populaţie nu au utilizat niciodată Internetul (faţă de 16% în UE). Mai puţin de jumătate (46%) din forţa de muncă are competenţe digitale de bază sau mai avansate (faţă de 72% în UE).
În opinia Comisiei Europene, acest lucru poate deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice a ţării.
Cum se poate face „alfabetizarea“?
Capitolul Tehnologia informaţiei din proiectul “România competitivă” are două obiective majore: creşterea ratei de utilizare a serviciilor e-guvernare, şi ultilizarea cu regularitate a Internetului.
Proiectul de ţară, capitolul tehnologia informaţiei, ţinte principale până în 2020:
- de 35% din populaţie să folosească serviciile de e-guvernare
- 60% dintre cetăţeni să folosească cu regularitate internetul
- Folosirea tehnologiei informaţiei pe scară largă în spitale
- 100% acoperite teritorială cu infrastructură în bandă largă de mare viteză
- Încurajarea angajărilor în sectorul tehnologiei informaţiei
