O cotă unică de asigurări sociale de 30% pentru veniturile din activităţi dependente şi de 25% pentru veniturile din alte activităţi ar putea să ducă la reducerea costurilor pentru firme, creşterea venitului net pentru angajaţi, în special pentru cei cu venituri foarte mici, şi reducerea birocraţiei, a declarat avocatul Gabriel Biriş.
În prezent contribuţiile sociale plătite de angajaţi sunt de 16,5% (CAS - 10,5%, contribuţia de sănătate - 5,5% şi contribuţia de şomaj - 0,5%), în timp ce contribuţiile plătite de firme ajung la aproape 30%.
Biriş a prezentat ieri propunerea Forţei Civice privind cota unică de asigurări sociale care ar urma să fie de 10% pentru angajaţi şi de 20% pentru angajatori.
"Sistemul actual privind contribuţiile sociale este foarte complicat. Sunt trei contribuţii plătite de angajaţi şi şase contribuţii plătite de angajatori. Pentru 1.000 de lei net costul total al angajatorului ajunge la 1.800 de lei. Propunerea vizează înlocuirea tuturor contribuţiilor sociale cu o cotă unică, ceea ce este foarte uşor de făcut administrativ. S-ar produce simplificarea legislaţiei, implementarea unei logici simple şi eficiente de calcul, reţinere, plată şi regularizare anuală a contribuţiilor sociale", a explicat Biriş.
Cota unică de asigurări sociale ar putea duce la creşterea veniturilor încă din primul an, dar presupune şi costuri bugetare. Impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de 5 mld. lei, de şase ori mai mic decât costul evaziunii fiscale din România, potrivit lui Biriş.
România a rămas atractivă în ceea ce priveşte costurile cu salariile pentru, datorită cotei unice de impozit de 16%, dar a pierdut teren la capitolul contribuţii sociale, mult mai ridicate faţă de cele din alte ţări din regiune. Contribuţiile de asigurări sociale sunt cea mai importantă sursă de venituri la bugetul consolidat.
Baza de calcul a contribuţiei unice de asigurări sociale ar fi salariul brut din care se scade deducerea personală, care este cuprinsă între 250 de lei şi 650 de lei, limita maximă fiind de patru salarii medii.
Reglementările complicate, de multe ori confuze, munca la negru, gradul redus de declarare a salariilor mari, costurile administrative ridicate atât pentru angajatori, cât şi pentru stat şi subminarea principiului solidarităţii din cauza excepţiilor sunt câteva dintre problemele sistemului fiscal din România care determină un cost al evaziunii prin munca la negru de 30,8 mld. de lei.
Dacă statul ar colecta aceşti bani s-ar ajunge la un excedent bugetar de 1,5% din PIB, s-ar putea realiza 1.200 km de autostradă anual, s-ar putea majora salariile profesorilor şI medicilor cu 5.000 de lei pe lună sau ar putea fi reduse toate taxele şI impozitele cu 20%, a arătat Biriş.
El a explicat că prin introducerea contribuţiei sociale unice s-ar înregistra reducerea costurilor pentru angajatori, cu impact asupra stimulării economiei şI creării de locuri de muncă şi ar creşte venitul net pentru angajaţI, în special pentru cei cu venituri foarte mici, ceea ce ar duce la creşterea consumului. Simplificarea birocraţiei, reducerea costurilor administrative, diminuarea costurilor de conformare a companiilor, reducerea semnificativă a numărului de contribuabili şI crearea unui sistem mult mai echitabil de constribuţii sociale obligatorii sunt alte avantaje ale acestei măsuri.
Pe lângă cota unică de asigurări sociale, programul Forţa Civică pe fiscalitate şI buget finanţe mai include legislaţia privind holdingurile sau combaterea evaziunii fiscale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
