Ministerul Finanţelor, prin vocea ministrului bugetului Liviu Voinea, anunţă revizuirea estimării de creştere economică pe 2014, de la 2,2% - procentul pe care este construit bugetul consolidat pe acest an – la peste 4%.
De la Varşovia, unde s-a aflat la o reuniune a BERD, Voinea a anticipat ieri anunţul pe care Institutul Naţional de Statistiă (INS) urmează să-l facă astăzi cu privire la evoluţia economiei în trimestrul 1 al lui 2014: „Mă aştept la o creştere de cel puţin 3,5% în primul trimestru, bazâdu-mă pe cifrele privind producţia industrială şi consumul, date care sunt deja publice. Ceea ce înseamnă, luând în calcul sezonalitatea, că am putea avea o creştere de peste 4% a PIB-ului pentru întreg anul 2014“.
Datele economice din ultimele luni suflă în pânzele optimismului afişat de ministrul Voinea, dar şi de mulţi alţi economişti şi analişti.
După creşterea economică neaşteptat de bună din 2013, de 3,5%, rezultatele din prima parte a lui 2014 oferă şi ele surprize. Producţia industrială care înseamnă 30% din PIB/anual a crescut în T1 cu peste 10%, exporturile cu 10%, iar cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (indicatorul de referinţă privind evoluţia consumului) cu aproape 10% (cu un salt însemnat în martie de aproape 14% comparativ cu aceeaşi lună a lui 2013). Construcţiile s-au prăbuşit cu peste 9% pe fondul restrângerii investiţiilor statului (-25% pe lucrările inginereşti), dar construcţiile nu au contribuit pozitiv la creşterea economică nici anul trecut, prin urmare nu o pun în pericol nici anul acesta dacă scăderea nu va fi o catastrofă.
Există, prin urmate, multe motive de optimism, iar, din acest punct de vedere, datele-semnal ale INS sunt aşteptate astăzi cu un interes mai viu decât în alte dăţi, o creştere de 4% sau peste nemaifiind o himeră.
Un norişor întunecă însă cerul optimismului. Potrivit unui eurobarometru publicat în această săptămână şi citat de agenţia Mediafax, 38% dintre repondenţii la sondaj cred că cea mai mare problemă a României este economia (problema numărul 1 ca procent de repondenţi care au semnalat-o) şi 87% dintre ei au părere proastă despre mersul ei.
Nu repetăm greşelile din trecut când şi decidenţi din administraţie şi din mediul politic şi economic s-au grăbit să anunţe că „economia duduie“, când ea duduia doar în statistici sau a duduit atât de bine până ce motorul a crăpat?
Pentru Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă din sistem după active, reţinerea oamenilor este explicabilă pentru că nivelul creşterilor salariale este nesemnificatv, iar şomajul, chiar dacă este mai redus faţă de media UE, este relativ mare faţă de „istoricul“ şomajului din România (7,2% în martie 2014, faţă de 5% în martie 2012, de pildă). „Există un decalaj între creşterea economică reflectată de statistici şi amprenta ei în realitate“, aminteşte Crăciun, care vede la sfârşitul a două semestre din acest an o creştere economică peste cea de anul trecut, adică de peste 3,5%, urmând pe întregul 2014 ea să fie, spune el, undeva spre 3% având în vedere că este greu ca agricultura să mai aibă aceeaşi contribuţie la avansul PIB precum în 2013 (1,1% din creşterea de 3,5%), chiar dacă şi 2014 se arată a fi un an agricol bun.
Lui Radu Timiş, proprietarul CrisTim, companie cu afaceri de 63 mil. euro în 2013, primele patru luni ale anului i-au adus un plus de vânzări de 15%. „Toate datele ne arată că economia creşte şi că, prin urmare, 2014 va fi un an foarte bun pentru România. Toţi cei cu care vorbesc îmi spun că lucrurile merg, vânzările cresc şi ceea ce raportează marile lanţuri de magazine corespunde cu statisticile care indică o creştere a consumului. Cred că vom avea o creştere de peste 4%, spre 4,5% la sfârşitul anului“, spune Timiş.
Cât despre reticenţa oamenilor faţă de situaţia din economie, el opinează că perspectiva variază în funcţie de aşteptări şi de aspiraţii.
Dacă oamenii au crezut că, odată sfârşită criza, lucrurile vor reveni la ceea ce a fost, atunci au aşteptări necorelate cu prezentul şi viitorul, pentru că ce a fost nu va mai fi.
Dacă oamenii trebuie să aibă aşteptări mai „controlate“, cum sugerează Timiş, aşa ar trebui să se întâmple şi cu administraţia, chiar şi pentru simplul fapt că piesa asta a mai fost jucată şi anul trecut şi nu cu rezultate încântătoare pentru buget. Voinea a spus ieri că, deşi rezultatele economice vor fi în 2014 peste cele de anul trecut, aşteptările rămân „conservatoare“.
Conservatorismul este chiar de dorit pentru că, în toamna anului trecut, guvernul a fost obligat să facă o rectificare bugetară negativă din cauză că încasările bugetare au fost sub cele planificate, în ciuda creşterii economice peste aşteptări. Scenariul s-a repetat parţial în T1 2014 când, deşi veniturile sunt peste cele de anul trecut, ele sunt cu 5% sub cele planificate şi doar ţinerea în frâu a cheltuielilor (-11% faţă de program) a făcut posibil un deficit bugetar redus, de doar 0,14% din PIB. Doar că această gâtuire a cheltuielilor şi mai ales a celor cu investiţiile, în condiţiile în care nu se pune problema ca salariile sau pensile să nu fie plătite, se vede în economie şi s-a văzut cu claritate marţi când INS a raportat o cădere cu 25% a volumului lucrărilor de construcţii inginereşti pe fondul reducerii cu 45% a cheltuielilor statului cu investiţiile, de la 6 miliarde de lei în T1 2013, la 3,3 miliarde de lei în T1 2014.
Pe de altă parte, o evoluţie bună a economiei ar urma să se reflecte şi în notele acordate de agenţiile de rating, speră ministrul bugetului.
„România este diferită, în sensul bun, de restul pieţelor emergente şi de cele din Europa de Est graţie deficitului de cont redus scăzut, a faptului că nu depinde de importurile de gaze din Rusia, care în aprilie 2014 au avut o pondere de circa 4% în consum, a creşterii economice extrem de bune şi a angajamentului de a intra în zona euro în 2019. Mă aştept ca agenţiile de rating să reflecte acest lucru în curând. Pieţele au inclus deja în preţul titlurilor de stat acest lucru“, a mai declarat ieri ministrul pentru buget.
Oficialul Guvernului a mai spus că România a intrat într-un stadiu evident de exit din acordul cu Fondul monetar Internaţional:
„România are o strategie evidentă de exit din acordul cu FMI. La jumătatea anului viitor terminăm acordul cu FMI şi Comisia Europeană. România are nevoie de o nouă ancoră, atât pentru a trimite un semnal bun pe pieţele externe, cât şi pentru predictibilitate, iar adoptarea nui angajament de a intra în zona euro în 2019 poate asigura aceste lucruri.“, a continuat ministrul.
Standard & Poor's (S&P), una dintre cele mai importante agenţii de rating la nivel internaţional, a decis în toamna anului trecut să îmbunătăţească perspectiva ratingului României de la „stabilă“ la „pozitivă“ şi există mari şanse să revină în categoria „investment grade“ în a doua jumătate a a acestui an.
Un eventual upgrade de la agenţia de rating S&P ar putea avea loc până la finalul lunii mai, dacă nu, aştepările se mută pentru luna noiembrie, acestea fiind cele două perioade în care agenţia îşi revizuieşte rating-urile. S&P a fost prima agenţie de evaluare financiară care a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 - când a început criza financiară mondială - la categoria „junk“, astfel că România devenea singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Iar ratingul a fost menţinut în ultimii cinci ani în această categorie în ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI. De la celelalte două mari agenţii de rating, Fitch şi Moody’s, avem în prezent calificativul „investment grade“. În timp ce Moody’s nu a modificat ratingul României în aceşti ani de criză, Fitch Rating a retrogradat ţara în toamna anului 2008, pentru ca la jumătatea lui 2011 să majoreze calificativul acordat României cu o treaptă, ceea ce a însemnat reîntoarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii.
