„Bufferul în valută este de 6 miliarde de euro, din care 5 miliarde de euro cash şi un miliard de euro linia de finanţare de la Banca Mondială. Am emis un ordin privind aprobarea constituirii şi menţinerii unei rezerve financiare în valută la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice care a fost publicat în Monitorul Oficial“, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Finanţele au împrumutat de la începutul anului aproape 30 mld. lei, 1,4 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.
Ordinul ministrului bugetului, semnat de secretarul de stat Gheorghe Gherghina şi publicat ieri în Monitorul Oficial, aprobă constituirea şi menţinerea unei rezerve financiare în valută la dispoziţia Ministerului Finanţelor „care să acopere necesarul brut de finanţare, determinat de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în scopul protejării finanţelor publice împotriva şocurilor externe neprevăzute“.
Deficitul bugetar este estimat pentru acest an la 2,4% din PIB, respectiv 14,7 mld. lei (3,3 mld. euro). La jumătatea anului deficitul era de 1,06% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Nivelul datoriei publice (lei şi valută) a ajuns la sfârşitul lunii mai la 250 mld. lei (58 mld. euro), în creştere faţă de nivelul de 240 mld. lei înregistrat la sfârşitul anului trecut. Datoria externă a statului era la jumătatea anului de 35,7 mld. euro, diferenţa până la 98,8 mld. euro fiind datoria sectorului privat, potrivit BNR. Pe lângă rezerva în valută a Finanţelor, există rezerva valutară a BNR, mult mai consistentă, de 33 mld. euro. Cu aceste buffere autorităţile speră să ţină stabil cursul de schimb, care este principala problemă a românilor în condiţiile în care 60% din împrumuturile locale sunt în valută, iar orice mişcare mai amplă a cursului aduce panică.
Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuaţii de-a lungul anilor. Anul trecut, la sfârşitul lunii iulie bufferul scăzuse la 3,3 mld. euro, după ce în aprilie se apropiase de 5 mld. euro, acest instrument fiind folosit intens în contextul crizei politice din vara trecută. Apoi rezerva a fost reîntregită în toamnă prin două emisiuni de bonduri în euro pe piaţa internaţională, care au însumat 2,25 mld. euro, iar la un moment dat bufferul a trecut de 6 mld. euro, nivel la care a rămas pentru scurt timp.
Numărul investitorilor străini care au cumpărat titluri de stat româneşti a crescut puternic, însă analiştii au susţinut că România nu poate risca să se bazeze pe acest val de entuziasm şi să renunţe la rezerva de valută din Trezoreria statului, pentru că sentimentul pieţelor se poate schimba la fel de repede. Aproape 7 miliarde de euro au intrat în România până la nivelul lunii mai sub forma plasamentelor în titluri de stat în lei şi euro emise pe piaţa locală de Ministerul Finanţelor, potrivit datelor Trezoreriei, volumul fiind mai mult decât dublu faţă de cel înregistrat la sfârşitul lui 2012. Străinii au ajuns să deţină aproape 28% din portofoliul total de titluri în lei şi euro emise pe piaţa externă, faţă de o pondere de numai 10% în 2010.
Finanţele au reuşit să vândă bonduri în lei la randamente de sub 5% pe an inclusiv la scadenţa de cinci ani, dar şi în euro la un randament minim record de 2,75%. Ieri Finanţele au atras 500 mil. lei printr-o licitaţie pentru vânzare de obligaţiuni cu maturitate în trei ani, la un randament mediu de 4,28% pe an, în uşoară creştere faţă de săptămâna trecută.
Pentru luna august Finanţele au programat licitaţii cu titluri de stat de aproape două miliarde lei în august, în această lună ajungând la scadenţă titluri de 700 milioane lei şi 447 milioane euro.
Oficiali din Finanţe au adus în discuţie costurile pe care le implică menţinerea rezervei de valută şi raţiunile păstrării unui asemenea nivel în condiţiile în care România are acces la finanţare inclusiv pe piaţa externă în condiţii bune, însă FMI se opune reducerii bufferului.
Voinea: Deficitul bugetar după şapte luni a coborât sub 1% din PIB
Deficitul bugetar a coborât după şapte luni la 0,98% din PIB, potrivit datelor preliminare, în luna iulie înregistrându-se excedent, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Voinea a explicat că acesta este cel mai mic nivel al deficitului bugetar la 7 luni din 2009 încoace.
În 2009, la sfârşitul lunii iulie deficitul a fost de 3,6% din PIB, în 2010 nivelul a fost de 3,9% din PIB, în 2011 după şapte luni deficitul a fost de 2% din PIB, iar în perioada ianuarie - iulie 2012 deficitul bugetar a fost de 1,2% din PIB.
La jumătatea anului deficitul bugetar a fost de 6,6 mld. de lei, reprezentând 1,06% din PIB. Veniturile bugetului consolidat însumau la sfârşitul primului semestru 97,5 mld. lei, reprezentând 15,6 % din PIB, în creştere nominală cu doar 4,8%.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
