Scăderea inflaţiei lasă loc BNR să ieftineasca creditarea in lei. De ce nu poate fi dobanda la creditele in lei 5% pe an?

13 sep 2011 Autor: Claudia Medrega

Preţurile au scăzut în august pentru a treia lună consecutiv, ca urmare a anului agricol bun, dar şi a diminuării cererii.

Continuarea trendului de scădere a inflaţiei în august este o veste foarte bună, iar Banca Naţională este aşteptată să reducă cât mai repede dobânda-cheie, rămasă neschimbată de mai bine de un an de zile, pentru a impulsiona creditarea în lei.

Preţurile de consum au scăzut în august pentru a treia lună consecutiv, în condiţiile ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,25%, la jumătate faţă de nivelul din primăvară.

După majorarea TVA din vara anului trecut, de la 19% la 24%, care a lovit economia în plin, inflaţia a crescut puternic menţinându-se pe palierul lui 7% în fiecare lună. În mai 2011 inflaţia a atins un vârf de peste 8,4%, iar din iunie trendul inflaţiei s-a inversat, amploarea scăderilor din ultimele două luni luând prin surprindere piaţa şi analiştii.

În aceste condiţii, la nivelul pieţei s-a conturat în ultima perioadă o aşteptare de scădere a dobânzii, astfel încât BNR să încurajeze creditarea în moneda naţională şI, implicit, să ajute economia care îşi revine foarte lent, atât timp cât inflaţia nu mai constituie o ameninţare atât de mare ca până acum.

"Inflaţia arată mult mai bine. Nu mai este un scenariu incredibil ca BNR să atingă ţinta de inflaţie în acest an. Deja este foarte aproape. Pe de altă parte, economia, mai ales cererea externă, încetineşte. Creşterea economică va fi sub potenţial doi ani la rând, în 2011 şI 2012, ceea ce ar justifica o relaxare a politicii monetare. BNR ar putea să încerce să relaxeze politica monetară, în niciun caz să o întărească. Este posibil ca banca centrală să încerce să relaxeze creditarea în lei prin măsuri de politică monetară : reducerea rezervelor minime obligatorii şi/sau diminuarea dobânzii-cheie", a comentat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

BNR mai are două şedinte de politică monetară în acest an, în septembrie şi noiembrie, în cadrul cărora ar putea iniţia măsuri de relaxare a politicii monetare.

Recent, banca centrală a publicat recent un proiect de regulament prin care încearcă pentru prima dată să încurajeze creditarea în lei în detrimentul celei în valută la creditele ipotecare, însă dobânzile sunt duble.

Creditarea abia dă primele semne timide de revenire după doi ani de îngheţ. Evoluţia nefavorabilă a creditării vine şi în contextul accentuării riscurilor legate de evoluţia crizei datoriilor suverane din zona euro, dar şi al unor semnale privind o relativă încetinire a redresării economice în această zonă.

Economia a crescut în al doilea trimestru cu doar 0,2% faţă de primele trei luni ale anului, iar perspectivele nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere încetinirea economiilor vestice, principalii parteneri comerciali ai României. Chiar dacă pentru acest an pare să rămână în grafic, adică o creştere economică de 1,5%, pentru anul viitor majoritatea analiştilor au operat revizuiri semnificative în scădere ale estimărilor.

Analiştii JP Morgan şi Barclays anticipau în august că, pe fondul scăderii inflaţiei şi a creşterii economice dezamăgitoare, banca centrală ar putea să dea în septembrie un semnal de relaxare a politicii monetare, pentru ca în ultimul trimestru din acest an sau cel târziu în primele trei luni din 2012 să înceapă scăderea dobânzii-cheie.

De altfel, România are o şansă istorică, de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, după cum a declarat recent economistul-şef al BNR Valentin Lazea.

Acest scenariu va fi posibil dacă politica monetară a BNR va fi sprijinită ferm de politicile fiscale şi salariale.

Banca Naţională ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%. La începutul lunii august banca centrală a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, şi prognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%.

"Luând în considerare datele privind inflaţia mai bune decât aşteptările, am revizuit din nou prognoza noastră pentru inflaţia de la sfârşitul acestui an la 4,1%, în scădere faţă de 4,4%. Am inclus în prognoza noastră creşteri ale preţurilor la energia termică şi apa caldă, dar ar putea să apară surprize, în condiţiile în care ipotezele nu sunt susţinute de informaţii transparente din partea autorităţilor", afirmă Florentina Cozmâncă, economist al RBS Bank.

Ea susţine că scenariul de bază al RBS pentru acest an ia în considerare menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,25%, dar nu este exclusă o reducere a ratei, de 0,25% până la sfârşitul anului, în funcţie de evoluţiile viitoare ale preţurilor, precum şi de cererea de consum.

Analiştii ING Bank, care până acum aveau un verdict categoric împotriva ipotezei de scădere a dobânzii BNR, susţin acum că un nivel mai redus al inflaţiei decât cel aşteptat accentuează pers­pectivele unei relaxări a politicii monetare.

Economistul-şef al BCR apreciază că eventuala relaxare a politicii monetare se va face gradual, în "paşi mici" , iar impactul nu se va vedea imediat. "Până acum nu vedeam nici reducerea dobânzii-cheie, nici diminuarea RMO. Acum încep să văd cu o probabilitate mai mare şi reducerea dobânzii şi reducerea rezervelor", a spus Anghel.

Cum a evoluat inflaţia în august

Preţurile de consum au fost în iulie mai mici cu 0,35% faţă de luna anterioară, în condiţiile în care alimentele s-au ieftinit cu 1,4%, iar preţurile la mărfurile nealimentare au rămas aproape nemodificate. Pe de altă parte, la servicii s-a înregistrat o creştere de 0,83%.

La mărfurile alimentare cea mai mare reducere de preţuri a fost raportată la fructele proaspete, care s-au ieftinit cu peste 17% faţă de luna iulie.

În schimb, cea mai accentuată creştere a preţurilor s-a înregistrat la ouă, care s-au scumpit cu 5,2% comparativ cu luna anterioară.

Tarifele la servicii s-au scumpit în special pentru transportul feroviar, cu 10,2%, apă, canal, salubritate cu 3,78%. Şi în cazul transportului urban şi interurban, tarifele au urcat cu 1,29% şi, respectiv, 1,23%.

În primele şapte luni din acest an cea mai mare creştere a preţurilor, cu 3,3%, a fost înregistrată la mărfurile alimentare. La alimente s-a înregistrat o creştere de 1,95%, în timp ce la servicii s-a înregistrat o urcare de 0,44%.

Scădere cu 24% a deficitului de cont curent în şapte luni

Contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 2,8 mld. euro în primele şapte luni, cu 24,4% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia a fost influenţată în principal de diminuarea deficitului balanţei comerciale cu 19%, în timp ce excedentul transferurilor curente s-a majorat cu 23%. Sectorul serviciilor a înregistrat un deficit de 565 mil. euro, în scădere cu 8% faţă de anul treecut. În iulie s-a înregistrat însă prima creştere a deficitului de cont curent comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, după circa un an de scăderi. Astfel, deficitul de cont curent a fost în iulie de 224 mil. euro, faţă de 92 mil. euro în iulie 2010.

Investiţiile străine: minus 30,5% la şapte luni

Investiţiile străine directe au ajuns la sfârşitul lunii iulie la 1,1 mld. euro, în scădere cu 30,5% faţă de primele şapte luni de anul trecut, conform datelor BNR. Investiţiile au acoperit în proporţie de doar 39,1% deficitul de cont curent. În iulie investiţiile străine au fost de doar 90 mil. euro. Creditele intra-grup au totalizat 423 mil. euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au totalizat 682 mil. euro. În 2010 investiţiile străine directe au totalizat 2,6 mld. euro, în scădere cu 25,6% faţă de 2009.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2011

 
Cuvinte cheie:
BNR
, creditare
, inflaţie
, dobânda-cheie
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Alex - 13 septembrie 2011, 02:19

Povesti nemuritoare imbrobodite cu termeni stufosi. A scazut cererea pe fondul cresterii ofertei e clara scaderea preturilor (legea comertului). Cata vreme pretul scade sau creste (nu conteaza), dar BNR nu umbla la masa monetara inflatia este o gogorita pentru tampiti. Cred ca multi confunda notiunile sau nici habar nu au de ele. Cred ca Isarescu isi rade in barba cum crapa unii de grija imflatiei inexistente.

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide