"În ceea ce priveşte consumul de medicamente în România asistămla nişte particularităţi care nu există în nicio ţară europeană. Nuexistă control asupra prescrierii de medicamente. Aşa cum esteconstruit sistemul, medicii pot prescrie medicamente scumpe. Adicăprescriu medicamente originale. În aceste condiţii asistăm la oaberaţie. Trăim într-o ţară săracă, dar care consumă 70%medicamente originale şi 30% medicamente generice", a spus Duţăîntr-un interviu acordat Ziarului Financiar. Duţă, 40 de ani, avenit la conducerea CNAS în decembrie 2009.
Pe fondul crizei, majoritatea statelor europene încearcă să-şireducă cheltuielile cu sănătatea şi au în vedere măsuri precumreducerea nivelului de compensare, substituţia medicamentelororiginale cu cele generice sau tăieri de preţuri. Grecia, spreexemplu, a redus preţurile cu 25%, în timp ce autorităţilebritanice au început să refuze anumite produse motivând că nu aurezultate pe măsura preţurilor mari practicate.
În sistemul de sănătate, fondurile CNAS, care se formează dincontribuţiile angajatului (5,5%) şi angajatorului (5,2%) dinsalariul brut, merg în mare parte către spitale (1,8 mld. euro),iar un procent important către medicamente. În România există peste400 de spitale, aproximativ 6.000 de farmacii şi în jur de 50.000de medici. În ultimii ani fondurile sănătăţii au crescut puternicde la 1,4 mld. euro în anul 2004 la aproape 4 mld. euro în prezent,conform Le Figaro.
70% din cheltuiele unui spital - salariile
"Au existat discursuri în care pe bună dreptate se puneaproblema de ce nu a crescut calitatea actului medical în România,cu toate că fondurile alocate Sănătăţii au tot crescut. Explicaţiaacestui fapt rezidă în cele două mari centre de cost: spitalele şiconsumul de medicamente. La nivelul spitalelor, din raţiunipoliticianiste au avut loc creşteri necontrolate şi nejustificatede creşterile succesive ale Fondului. În spitale, fondul cusalariile reprezintă cam 70-80% din cheltuieli. Dacă se mai adaugă10% cheltuielile de întreţinere nu mai rămân decât 10% cheltuieliefective pentru actul medical. Pe de altă parte, consumul demedicamente este cel care a canibalizat fondul", a mai spusDuţă.
El explică faptul că pot exista trei modalităţi de control abanilor cheltuiţi pentru medicamente: fie impunerea unui plafon lamedicii care prescriu, fie un sistem similar la farmacii (care a şiexistat în România, dar la care s-a renunţat), fie impunerea unuianumit nivel al consumului, iar orice depăşire să fie suportată decompaniile farmaceutice prin intermediul taxelor (clawback).
"În momentul în care s-a scos plafonul de la farmacii (toamnaanului 2008 - n.red.), consumul de medicamente a crescut brusc cu50%, ceea ce în valoare absolută a însemnat 300 mil. euro. Consumulde medicamente a crescut cu 300 mil. euro în loc ca aceşti bani sămeargă în spitale", a mai spus Duţă.
Valoarea pieţei farmaceutice totală a crescut de la sub 500 mil.euro în 2000 la aproape 2 mld. euro anul trecut, sumă care includeatât sumele suportate de Casă, cât şi cele plătite de pacienţi.
"Dacă a crescut consumul de medicamente, ar trebui să existe şirezultate la nivelul pacientului. În realitate nu s-a îmbunătăţitniciun indicator obiectiv a calităţii vieţii bolnavului. Înrealitate s-au consumat medicamente scumpe fără niciun folos.Aberaţia este că în sistemul medical a crescut finanţarea, darmajoritatea creşterilor s-au dus către buzunarul şi cătreprofiturile companiilor farma. Când s-a scos plafonul a fostprobabil cel mai mare boom din lume, o creştere de 300 mil. euroîntr-un singur an. De la Casa de Asigurări din Olanda ne-au spus cădacă s-ar fi întâmplat în Olanda, probabil că ar fi fost război", amai spus şeful CNAS.
4 milioane de asiguraţi plătesc pentru 20 de milioane deoameni
El propune ca soluţie pentru creşterea consumului de medicamenteieftine o nouă modalitate de compensare a medicamentelor şi vrea săîmpartă produsele în grupe pe tipuri de afecţiuni, iar din acesteasă compenseze un preţ mediu (determinat de doza zilnică indicată),iar orice depăşeşte acest nivel să fie suportat de pacient. De cenu s-a încercat până acum ceva similar?
"Nu s-a putut din cauza presiunii exercitată din piaţafarmaceutică. Din cauza faptului că aparent pe fondul boom-uluieconomic nu era o necesitate foarte stringentă. Presiunile făcutede producătorii de medicamente erau oricum mult prea mari."
Fondurile sistemului de sănătate provin din contribuţia a 4 mil.asiguraţi care contribuie şi pentru restul până la 20 mil. care nuplătesc, situaţie pe care Duţă o caracterizează ca fiind "agresiuneasupra sistemului". El mai spune că în ultimii ani a scăzut nivelulprocentual al contribuţiilor pentru sănătate de la 14% la 12% în2004 şi la 10,7% în 2008, astfel că bugetul Casei a pierdut 30% dincât ar fi putut să fie.
CNAS dă bani fără să poată controla nivelul calităţiiserviciilor prestate
Poate că cel mai mare paradox în sănătate este că deşi CNAS estefinanţatoarea întregului sistem, nu poate să controleze calitateaşi modul cum sunt cheltuiţi aceşti bani, atribuţii care revinMinisterului Sănătăţii. "Aşa sunt făcute legile", spune Duţă, careadaugă că au existat iniţiative şi a discutat cu cei de la ministerdespre acest lucru.
Întrebat de ZF de ce medicii nu poartă ecusoane pe care să scrienumele şi funcţia, Duţă a afirmat că este o decizie care ţine maidegrabă de managementul spitalelor. "Este o problemă de bun-simţcare ar trebui să fie gestionată de manager. Noi suntem o bancă ceplăteşte servicii", mai spune Duţă.
Sistemul informatic, la doi ani distanţă de primelerezultate
Sistemul informatic din sănătate ar putea să intre în fazafinală de testare peste doi ani şi ar urma să ţină evidenţapacienţilor, a medicamentelor prescrise, a medicilor din sistem.Sistemul presuspune patru elemente: sistemul integrat unic integrat(SIUI), cardul de sănătate, reţeta electronică şi fişaelectronică.
"Acum zece ani s-a câştigat o licitaţie pentru acest SIUI cu uncontract în valoare de 112 mil. euro. Acest contract are două faze:o fază Built şi o fază Operate. Faza Built s-a finalizat acum doiani. S-au plătit în jur de 40 mil. euro, urmând ca restul de banisă fie plătiţi în faze succesive în următorii 11 ani."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
