♦ Se zguduie ultimul bastion al creşterii consumului în 2023: comerţul cu amănuntul a scăzut în septembrie. Partea bună, diminuează importurile ♦ Scăderea se vede şi în importuri, care scad.
„Vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere sub aşteptările noastre. Eroarea de prognoză din partea noastră a survenit din cauza vânzărilor de carburant mai slabe decât ne aşteptam. Datele pentru luna anterioară au fost revizuite în scădere de către Institutul Naţional de Statistică”, scriu economiştii de la BCR, într-o notă analiză asupra datelor de la INS.
Scăderea consumului privat înseamnă şi scădere economică. În mod cert scăderea din septembrie nu trage toată creşterea din restul anului, aşa cum confirmă cifrele prezentate de Statistică, însă dacă se şubrezeşte consumul privat are de suferit toată economia. Orice economie este bazată pe consum, care este, de altfel, scopul final al activităţii economice. De asemenea, economiştii definesc o criză economică prin doi factori: scăderea consumului şi creşterea şomajului. Cu alte cuvinte, oamenii îşi pierd locul de muncă şi nu îşi mai permit să cumpere, iar companiile nu mai produc pentru că nu mai au cui să vândă, lucru care generează şomaj la rândul său.
Semnele de scădere a consumului încep să se adune, însă. Consumul de curent electric în România scade, ceea ce înseamnă că o parte din industria mare merge la ralanti. Aceste aspect se vede şi în exporturi, mai ales în exporturile de produse chimice şi metalurgice, la fel şi în statisticile privind producţia industrială, care scade. În aceeaşi vreme, importurile scade şi ele, cu un ritm mai rapid decât scăderea exporturilor, aşa cum arată ultimele datele de la statistică. Dacă iniţial scăderea din importuri era pusă pe seama scăderii preţurilor faţă de 2022, când preţurile au explodat, acum, cifrele se leagă de cele despre consumul intern. În mod evident, dacă scad vânzările interne, şi importurile încetinesc.
