Opinie Sorin Pâslaru - redactor-Şef al ZF

Semnal de alarmă surprinzător de direct de la BNR: Numeroşi antreprenori se plâng de discriminare negativă. Firmele româneşti să aibă acelaşi tratament din partea statului ca firmele străine

24 mar 2017 Autor: Sorin Pâslaru

Autorităţile ar trebui să ofere în plan comercial acelaşi tratament firmelor cu capital majoritar autohton ca acela aplicat firmelor străine, pentru că numeroşi antreprenori se plâng de discriminare negativă din partea statului,  se afirmă în studiul „Pregătiţi pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, realizat de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu, specialişti din cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară şi de Gestiune a Riscurilor din Banca Naţională. 

„Balanţa de putere în economie după provenienţa acţionariatului va continua cel mai probabil să se dezechilibreze în favoarea firmelor cu capital acţionar majoritar străin. Pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice, fiscale şi de stabilitate financiară, este nevoie în economie de o balanţă echilibrată de putere între cele două tipuri de firme”, se afirmă în concluziile studiului.

Studiul analizează economia românească prin prisma unei mase critice de companii compusă din trei categorii de firme definite de autori pentru a surprinde evoluţia economiei între 1994 şi 2015. Cele trei categorii de firme sunt „veteranii în putere”, companiile de elită ale României şi întreprinderile de stat.

Veteranii în putere (circa 52.000 de firme) sunt companiile care au peste 15 ani vechime şi a căror cifră de afaceri/număr de salariaţi/valoare adăugată a fost în creştere continuă, în condiţiile în care vârsta medie a unei firme în România este de şapte ani. Companiile de elită (circa 12.000) sunt cele mai productive firme, iar firmele de stat sunt incluse de autori în grupul masei critice, deşi mai au doar 4% din economie, pentru că sunt mari întreprinderi cu rol strategic.

Conform evoluţiei masei critice a companiilor din ultimii 20 de ani, autorii afirmă că întreprinderile din acest nucleu, care susţine circa 55% din valoarea adăugată brută din economie,  nu vor putea ameliora semnificativ decalajul faţă de UE şi vor menţine România la un nivel al dezvoltării inovative şi bazate pe cunoaştere apropiat de cel din anii 2000.

„Sectoarele care nu generează valoarea adăugată ridicată sau nu presupun cunoaştere avansată au fost în creştere aproape continuă în ultimele două decenii, ajungând la o pondere de 49% din VAB în decembrie 2015. Activităţile pe care le-am dori mai dezvoltate în viitor (high-tech şi knowledge intensiv) au o pondere sub 25% în totaul VAB produsă de masa critică, nivel relativ nemodificat din 2008 încoace”, se arată foarte pesimişti autorii.

Ei afirmă că analiza ultimelor două decenii arată că România nu va ajunge prea curând la o structură şi un nivel de dezvoltare apropiate de cel al zonei euro. 

O condiţie ca firmele din masa critică să poată contribui într-un mod decisiv la accelerarea creşterii economice este, în opinia autorilor, remedierea unor vulnerabilităţi cronice de către autorităţile publice.

Studiul arată că randamentul utilizării activelor (circulante şi imobilizate) este apropiat de valorile din ţările dezvoltate ale UE, însă productivitatea muncii din firmele din masa critică s-a îndepărtat în ultimii ani de valoarea medie europeană.

„Diminuarea eforturilor făcute de firmele cu fiscalitatea forţei de muncă, oferirea de avantaje fiscale pentru companiile start-up din industria inovativă şi un sistem educaţional compatibil cu nevoile pieţei pot fi măsuri care să determine creşterea productivităţii”, spune studiul.

De asemenea, concurenţa dată de firmele care au un comportament mai lax în ceea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale sau care apelează la maximizări fiscale excesive este un factor de stres pentru companiile din masa critică, iar pe termen mediu şi lung trebuie avut în vedere ca această concurenţă să nu fie dublată de cea a firmelor din zona Euro.

Autorii apreciază că economia Roânie nu poate deveni o forţă regională. „Planul ca economia României să devină o forţă regională sunt nerealiste, în condiţiile în care firmele româneşti nu au reuşit să treacă graniţă în mod direct, ci indirect prin relalizarea de exporturi.”

Doar 134 de companii cu capital autohton au reuşit să treacă graniţa în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiţii în PIB este de 0,18%, România fiind ultima ţară din regiune la acest indicativ.

„Pe fondul tendinţelor protecţioniste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relaţiile comerciale internaţionale, autorităţile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele româneşti în străinătate, precum este monitorizat volumul ISB sosit în economia României din străinătate şi să promoveze o evoluţie mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, spune studiu.

Pentru prima dată un studiu BNR pune pe masă adevărul despre puterea economiei locale, care din cauza corupţiei şi a lipsei guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat nu a reuşit să-şi formeze campioni regionali, precum Ungaria, Polonia sau Cehia. Fiecare dintre aceste ţări au zeci de mii de companii prezente în regiune, atât foşti sau actuali jucători de stat, cât şi noi întreprinderi. Astfel, ponderea în PIB a investiţiilor făcute de companiile din aceste ţări în străinătate este între 5 şi 10%.

Analiza, publicată în caietele de studii nr. 46 ale BNR, avertizează autorităţile să găsească soluţii pentru ca „echilibrurile externe să nu se deterioreze în ipoteza în care firmele cu capital străin ar decide să iasă de pe piaţa românescă”. La momentul actual, capitalul autohton nu este capabil să contrabalanseze o asemenea mişcare a capitalului străin.

Nu este prima dată când Banca Naţională intră pe teritoriul economiei reale, şi este bine că o face. Plecarea companiilor străine este spre exemplu de mare actualitate. Rămâne de văzut dacă închiderea, spre exemplu, a Alison Hayes, o companie de îmbrăcăminte cu 400 de angajaţi din Urziceni şi cea anunţată ieri a producătorului austriac de ambalaje Constantia Flexible Group de lângă Călăraşi (90 de angajaţi) nu sunt cumva expresia unui nou ciclu economic la care a ajuns economia românească astăzi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.03.2017

 
Cuvinte cheie:
opinie
, sorin paslaru
, BNR
, companii
, financiar
, banca nationala
, echilibru
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide