Şoc în sistemul de sănătate: Preşedinţia propune ca cele 4 miliarde de euro de la CNAS să meargă la 10 case de asigurări private care să spargă monopolul de stat

7 oct 2011 Autor: Sorin Pâslaru

Vezi galeria foto Virgil Păunescu, membru al Comisiei prezidenţiale de reformă în sistemul de sănătate: Conform experienţei reformei din Olanda, este rentabil pentru o casă privată de sănătate un număr de cel puţin 1,5-2 milioane de contribuabili, ceea ce ar însemna că în România ar fi vorba de circa 10 case sau companii private de sănătate.

Citeste si:

Audiat de Comisiile din Parlament pentru şefia CSA, Constantinescu atacă dur vechea conducere: Sunt societăţi care ar trebui să intre în insolvenţă

Favoritul la conducerea CSA care a speriat comisiile de buget-finanţe din Parlament: Un şef de sucursală la vârful CSA este un semnal prost pentru investitorii străini

Licitaţia pentru cardurile de sănătate a fost reluată, contractul fiind estimat la 110,8 mil. lei

Fiecare român va alege din 10 case private de asigurări de sănătate care vor concura între ele şi care vor înlocui Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţia unde acum se strâng circa 4 mld. euro pe an, conform unui proiect de reformă a sistemului de sănătate susţinut de consilierii preşedintelui Traian Băsescu.

Astfel, cele 10,7% procente din salariul brut care merg acum la CNAS vor merge către societăţi de asigurare, care vor căuta clienţi şi vor încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale. Până la această oră nu există un proiect de lege, ci numai nişte principii ale reformei care sunt supuse acum dezbaterii publice.

"Instituţia prezidenţială este în acest moment catalizatorul uui proces al cărui obiectiv este să modifice structural sistemul de sănătate din România", a spus ieri Călin Alexandru, director al Direcţiei de Asistenţă Medicală şi Politici Publice de Sănătate din Ministerul Sănătăţii la conferinţa "Membrii UNSAR - parteneri de bază în reforma sistemului sanitar", care s-a desfăşurat ieri în Bucureşti. UNSAR este Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare.

Cristian Vlădescu, fost director al Ca­sei Naţionale de Asigurări de Sănătate între martie 2005 şi februarie 2007 şi actual şef al unei Comisii Prezidenţiale de Reformă a Sistemului de Sănătate, spune că trebuie spart monopolul statului în administrarea banilor pentru că sunt cheltuiţi ineficient de către Casa Na­ţională. El nu a explicat de ce nu a eficientizat cheltuirea banilor cât a fost în funcţie.

Vlădescu spune că între 1999 şi 2009 cheltuielile cu sănătatea au crescut de la 800 de milioane de dolari la 8 miliarde de dolari pe an, dar toate părţile implicate în sistemul de sănătate sunt tot nemulţumite.

El nu a explicat cum au evoluat parametrii stării de sănătate a populaţiei între 1999 şi 2009 şi nici care sunt parametrii care vor fi urmăriţi în perioada următoare pentru a evalua impactul unei eventuale reforme în sensul înfiinţării caselor private de sănătate, ci doar a spus că este evident că numai concurenţa va aduce calitatea servici­ilor.

Ioana Bianchi, consilier al preşedintelui Casei Naţionale de Sănătate, a explicat ieri că această reformă urmează modelul olandez. Pacienţii vor fi împăr­ţiţi între casele private sau societăţile de asigurare care vor lua locul Casei Naţionale, iar alocările băneşti se vor face în funcţie de vârsta lor, pentru cei în vârstă mai mulţi bani şi pentru cei tineri mai puţini.

Românii cheltuie pe sănătate anual circa 5 miliarde de euro din fonduri publice, 4 miliarde de la CNAS şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private, din care doar 10 milioane de euro sunt asigurări private de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi direct la clinicile şi spitalele private.

Asigurările private de sănătate presupun o relaţie tripartită asigurat-asigurător-furnizor, iar avantajul ar fi că asigurătorii privaţi vor presa pentru reducerea costurilor şi eficientizarea sistemului.

Asigurătorii susţin privatizarea CNAS, dar au încă multe întrebări privind acest proiect.

Carmen Radu, director general adjunct Eureko şi responsabil cu asigurările de sănătate din cadrul UNSAR, afirmă că va fi foarte complicat de transferat peste noapte companiilor private de asigurări responsabilitatea administrării fondurilor din sănătate. "O simplă redistribuire a fondurilor către companiile de asigurări de sănătate fără ca acestea să aibă un cuvânt de spus pe banii care se decontează nu este posibilă. La pilonul II de pensii, clienţii vor primi în 15-20 de ani rezultatele investiţiilor acumulate, pe când clientul meu îmi va cere a doua zi daunele, iar dacă fondurile sunt insuficiente, ce se va întâmpla?", a spus Radu.

Violeta Ciurel, preşedinte şi CEO AXA Asigurări de Viaţă, spune că cel mai important este ca asigurătorii să fie consultaţi în realizarea proiectului.

"Dezvoltarea pieţei de furnizori privaţi de sănătate arată că este o nevoie reală de servicii alternative. Doar companiile de asigurări vor putea gestiona cel mai bine nemulţumurile clienţilor şi vor pune în competiţie furnizorii pentru cele mai bune servicii", a spus Ciurel.

Călin Alexandru de la Ministerul Sănătăţii a mai spus că până la sfârşitul anului Ministerul Sănătăţii va defini împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate "lista negativă de servicii costisitoare şi neesenţiale" care vor fi eliminate diin decontările Casei Naţionale de Sănătate.

Rangam Bir, preşedinte UNSAR, a spus că doar firmele de asigurări au capacitatea, prin sistemul rezervelor, să susţină cheltuielile pentru sănătate ale individului până la o vârstă înaintată, mai ales având în vedere faptul că îmbătrânirea populaţiei este accelerată în Europa. În ritmul actual, în România în 2050 o singură persoană aflată în activitate va trebui să susţină alte 8 persoane.

În 2010, cheltuielile cu sănătatea au fost de 17 miliarde de lei, faţă de venituri de doar 13,5 mld. lei, deci un deficit de 3,5 mld. lei (800 mil. euro).

Între 2004 şi 2009 numărul de persoane ieşite din spital a crescut de la 4,5 milioane la 4,8 milioane, pe locul întâi la cauzele spitalizărilor fiind 682.000 de cazuri de boli ale aparatului circulator în 2009, faţă de 625.000 în 2004, conform Institutului Naţional de Statistică.

Şase spitale de urgenţă noi. Construcţia va începe la sfârşitul lui 2012

Călin Alexandru de la Ministerul Sănătăţii a mai spus că ministerul lucrează la un proiect prin care vor fi încheiate şase parteneriate de tip public-privat pentru construcţia a şase spitale regionale de urgenţă, în valoare de 1,5 miliarde de euro, la Târgu-Mureş, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti. Fiecare se va întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de metri pătraţi şi în total vor avea aproape 5.000 de paturi. Terenul va fi asigurat de stat, precum şi fonduri de la Casa Publică de Sănătate. Investitorii, care vor construi spitalul şi îl vor ceda statului după o folosinţă de 30 de ani, vor mai putea câştiga din cazarea în regim hotelier a aparţinătorilor, din închirierea aparatelor şi din laboratoarele de analiză. Studiile de prefezabilitate vor fi gata la începutul anului 2012, când vor fi lansate anunţurile de intenţie. La sfârşitul lui 2012 se preconizează începerea construcţiilor.