Surpriză neplăcută: guvernul constată că nu-i ies veniturile după primele trei luni şi trebuie să treacă la tăieri de cheltuieli

♦ Pentru prima dată în ultimele două decenii, guvernul constată după doar trei luni că veniturile sunt insuficiente şi este nevoit să facă rectificarea bugetară foarte rapid ♦ Economia dă semne de oboseală.

Guvernului nu îi ies veniturile prognozate în 2023 după analiza execuţiei bugetare la trei luni şi este nevoit să ajusteze cheltuielile bugetului general consolidat, pentru a se putea încadra în ţinta de deficit bugetar, a reieşit din declaraţiile mai multor oficiali români. Veniturile cresc mult sub programarea guvernului, iar guvernul trece la tăieri de cheltuieli.

„Prima ştire a fost despre decizia coaliţiei de a reduce cheltuielile cu 20 mld. lei. Eu vă spun că încasările pe primele trei luni ale anului au fost cu 7% mai mari faţă de primele trei luni ale anului trecut“, a spus preşedintele Agenţiei Naţionale de Admi­nistrare Fiscală (ANAF) la „Digitalizarea raportărilor fiscale“, o conferinţă organizată ieri de ZF şi KPMG.

Dar guvernul şi-a programat încasări de 540 mld. lei în 2023, un plus de 14%, dublu faţă de creşterea la trei luni. Astfel, gaura pe tot anul rezultată din nerealizarea veni­turilor ar fi de circa 34 mld. lei (7 mld. euro) dacă ritmul s-ar menţine.

Oficiali ai ANAF au explicat că numai pe sectorul de construcţii scăderile de încasări din taxe şi impozite sunt de 10%, din cauza scăderii pieţei. În opinia pe care a emis-o la creionarea bugetului statului în 2023, Consiliul Fiscal condus de Daniel Dăianu spunea că este o gaură de 20 mld. lei din cauza supraestimării veniturilor şi subestimării cheltuielilor. Iată că, în total, dacă se menţine ritmul încasărilor din primele luni din an, golul numai la venituri, minusul ar fi de 34 mld. lei.

În consecinţă, guvernul se uită la ajustarea cheltuielilor dacă vrea să menţină deficitul în ţinta asumată, de 4,4% din PIB. Tăierile de cheltuieli însă provoacă noi minusuri în venituri. Când guvernul taie din cheltuieli, fie că sunt de la bunuri şi servicii, salariile bugetarilor sau investiţii, economia frânează. Or, dacă economia frânează, veniturile bugetare încetinesc de asemenea.