Iniţiativa privind impozitarea economiei digitale, anunţată oficial de Comisia Europeană printr-o comunicare din 21 septembrie, reprezintă în fapt o accelerare a procesului de schimbare a taxării în economia digitală, proces început de mult, dar care nu a fost finalizat până acum datorită complexităţii sale.
Forul european a preluat deja acţiunile din planul BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) al OECD în directivele comunitare şi în alte acţiuni cu scopul de a taxa profiturile grupurilor multinaţionale acolo unde sunt realizate. România a devenit, în acest context, membră asociată a planului BEPS în iunie 2017.
Noile modele de business nu ţin cont de graniţele fizice între care se aplică regulile fiscale
Propunerile prezentate arată că cel puţin unele dintre statele membre vor ca adaptarea sistemelor fiscale la noua realitate economică generată de transformarea digitală să fie mai rapidă.
Aşa cum arată documentul Comisiei, nouă din primele 20 de companii în funcţie de capitalizarea de piaţă sunt în 2017 din domeniul tehnologiei. În urmă cu un deceniu doar o companie din acest domeniu se regăsea în top. Acest lucru arată o dezvoltare extrem de rapidă. Mai mult, este de aşteptat să apară noi tehnologii, iar evolutia companiilor din acest sector şi a valorii adăugate pe care o aduc să fie şi mai spectaculoasă în anii care vin.
Afacerile au intrat într-o altă paradigmă datorită dezvoltării fără precedent a tehnologiei, în timp ce regulile de taxare au rămas aceleaşi de câteva zeci de ani. Practic, nu mai corespund actualelor modele de business. Tehnologia a dus la globalizarea tranzacţiilor, nefiind necesară o prezenţă fizică de multe ori, deşi din punct de vedere economic companiile tehnologice pot avea o prezenţă semnificativă prin prisma veniturilor obţinute dintr-un anumit stat. Regulile fiscale actuale se concentrează însă mult mai mult pe prezenţa fizică a unei companii, fie prin angajaţii proprii, fie prin diverşi agenţi locali.
Internetul a facilitat apariţia unor noi modele de business, fără de care ar fi greu să ne imaginăm lumea în care trăim, cele mai cunoscute fiind retailerul online (platfome de vânzare unde clienţii se conectează online), social media (reţele care se bazează pe venituri din publicitatea livrată prin mesaje targetate), subscripţia online (platforme care oferă contra cost servicii digitale: muzică, filme etc).
În urma acestor dezvoltări tehnologice au apărut tranzacţii şi tipuri noi de servicii şi de aceea este nevoie de o rescriere a regulilor fiscale pentru a răspunde nevoilor noii economii.
Comisia Europeană propune mai multe variante
Acestea sunt motivele care stau la baza propunerilor înaintate de documentul Comisiei Europene. Opţiunile se referă atât la măsuri pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Strategia pe termen lung vizează continuarea reformării sistemului fiscal internaţional, cu precădere a regulilor derivate din planul BEPS referitoare la sediul permanent, preţurile de transfer şi modalitatea de alocare a profiturilor. La nivelul UE, impunerea bazei comune consolidate pentru impozitul pe profit (CCCTB) este considerată o potenţială soluţie. CCCTB ar uniformiza baza asupra căreia se calculează impozitul în toate statele membre. Intenţia Comisiei de a introduce CCCTB nu este nouă, dar încă nu a întrunit consensul statelor membre.
În acelaşi timp, Comisia arată că ar putea fi adoptate şi măsuri pe termen scurt pentru a adresa impozitarea în economia digitală, cum ar fi: (i) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri care ar putea funcţiona separat faţă de impozitul pe profit, fie împreună cu acesta, (ii) introducerea impozitului pe venit la sursă pentru tranzacţii digitale sau (iii) taxarea veniturilor din furnizarea de servicii digitale sau de activităţi de publicitate.
Fiecare dintre măsurile preconizate are atât avantaje, cât şi dezavantaje, de aceea documentul Comisiei precizează că alegerea unei variante se va face numai după realizarea unei analize şi a unui studiu de impact. Intenţia este ca până în primavara anului 2018 să fie elaborată o propunere legislativă. În concluzie, rezultă că statele membre iau în calcul toate opţiunile posibile pentru a găsi o soluţie rapidă astfel încât să limiteze pierderile potenţiale de venituri bugetare.
Poziţia României
Prin comunicarea oficială de săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe din România şi-a manifestat susţinerea pentru una dintre opţiunile menţionate în comunicarea Comisiei, şi anume pentru introducerea impozitului pe cifra de afaceri la companiile din domeniul tehnologiilor digitale care să înlocuiască impozitul pe profit.
În acest context, două clarificări ar fi necesare. În primul rând, aşa cum am menţionat mai sus, o propunere legislativă cu privire la introducerea unor reguli fiscale specifice economiei digitale se va face la nivelul UE numai după o analiză detaliată şi un studiu de impact, urmând ca o concluzie să fie înaintată cel mai devreme în decembrie. Soluţia care va fi agreată la nivelul UE, indiferent care va fi aceasta, va fi implementată ulterior şi în România.
În al doilea rând, aş dori să clarific faptul că actuala iniţiativă este diferită de discuţiile care au avut loc în România acum câteva luni cu privire la înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit pe cifra de afaceri. Principalele diferenţe între cele două iniţiative constau în:
* aria de aplicabilitate ar fi mult mai restrânsă pentru iniţiativa UE recentă, fiind limitată la economia digitală;
* eventuala implementare a unor măsuri fiscale specifice economiei digitale se va face numai în urma unei analize detaliate şi a unui studiu de impact;
* o ultimă diferenţă o reprezintă faptul ca iniţiativa UE ar fi una concertată care ar modifica regulile fiscale în tot spaţiul comunitar, pe când iniţiativa anterioară a României ar fi fost un anacronism în peisajul fiscal internaţional.
În acest moment, fără analiza tuturor argumentelor pro şi contra, fără o dezvoltare a lor într-un proiect legislativ, niciuna dintre ideile puse pe masă de Comisia Europeană nu poate fi considerată bună sau rea. Este evident, însă, că alinierea fiscalităţii la noile evoluţii ale comerţului internaţional şi clarificarea aspectelor neclare vor duce la o eliminare a neîncrederii şi a tensiunilor care există la acest moment.
