Toată Europa intră în austeritate. Guvernul Boc trebuie să revină cu un buget credibil pe 2012 şi cu un deficit spre zero pentru a nu reintra într-un derapaj economic

21 nov 2011 Autori: Cristian Hostiuc , Paul Comşa

Vezi galeria foto Toată Europa intră în austeritate. Guvernul Boc trebuie să revină cu un buget credibil pe 2012 şi cu un deficit spre zero pentru a nu reintra într-un derapaj economic

Citeste si:

Barclays: România este cea mai mare surpriză cu creşterea PIB din T3

Guvernele impun Parlamentului European un buget UE de austeritate în 2012

Bugetul la raport: Cheltuielile nejustificate rămân sportul preferat al administraţiilor locale. Primăria Salonta dă 115.000 lei pe un joc online

Buget 2012: pensiile speciale sunt cu 17% mai mari decât înainte de reformă

Topul credibilităţii miniştrilor: Valeriu Tabără (Agricultură), cel mai credibil ministru din Guvernul Boc. Ialomiţianu (Finanţe) şi Ariton (Economie), la coada clasamentului

Europa continuă să se con­frunte cu o lipsă de încre­dere în liderii ei politici actuali, iar în lipsa unor măsuri clare şi rapide care să susţină ţările cu probleme, criza, în loc să se oprească, continuă să se extindă şi să inunde tot mai multe ţări.

În cei trei ani de criză datoriile pu­blice ale statelor europene au explodat, iar acum sunt sfâşiate pe pieţe de către investitori.

Toţi liderii politici europeni fac acum presiuni asupra BCE să se implice mai mult în salvarea Europei şi să-şi folo­sească banii din postura de creditor de ultimă instanţă.

Ungaria a cerut vineri "în două mi­nute" ajutorul FMI, iar Polonia, per­for­mera acestor trei ani de criză, a anunţat măsuri de austeritate şi restruc­turare a economiei.

Polonezii măresc vârsta de pensio­nare şi s-au angajat să reformeze siste­mul de pensii speciale din poliţie, ar­ma­tă, preoţi, judecători şi procurori. De asemenea, va introduce o taxă spe­cială în industria minieră. Chiar şi ţările cele mai puternice ale Europei fac tot posibilul să oprească înaintarea crizei şi neîncre­de­rea investitorilor la graniţele proprii.

Toată Europa este în flăcări, iar la Bucureşti guvernul Boc trebuie să apro­be săptămâna aceasta, cu o lună întâr­zie­re, bugetul pe 2012.

În condiţiile în care ten­siunile din Europa nu vor slăbi, şan­sele guvernului de a avea o creştere eco­no­mică de 1,8-2,3% la anul se dimi­nuea­ză şi implicit, ca o consecinţă directă, va­rianta creşterii veniturilor bugetului la anul cu 7% se reduce.

Astfel, cheltuielile trebuie să scadă, pentru a ţine deficitul sub control (1,9% din PIB) astfel încât să existe finanţare pen­tru el. Mai mult decât atât, s-ar putea să se pună pro­blema şi a unui deficit zero dacă pieţele financiare, de unde ri­dică România bani, sunt închise. De asemenea, o problemă va fi refinanţarea datoriilor anterioare, ceea ce implică că gu­vernul trebuie să găsească peste 10-12 mld. euro. La finalul săp­tă­mânii trecute, din cauza tensiunilor de pe pieţe, Ro­mânia a eşuat în a împrumuta 1 mld. euro de pe piaţa ame­ricană la un cost rezonabil. Cea mai bună dobândă pe care a obţinut-o guvernul a depăşit 7% pe an în dolari, iar în acest caz Ministerul Finanţelor a respins oferta. Intrând în ma­laxorul pieţelor financiare, prima de risc a României a de­păşit 430 de puncte, respectiv cine vrea să-şi asigure 10 mil. euro trebuie să plătească 430.000 de euro.

"În privinţa României, totul depinde de ce se va întâmpla în Europa. Contează mult intervenţiile autorităţilor europene pentru a diminua CDS-urile şi pentru a stopa îngheţarea pieţelor financiare deoarece ne confruntăm cu o criză de încredere care se traduce printr-un cost ridicat al creditului. România are multe de refinanţat şi contează mult scadenţele împrumuturilor care trebuie rostogolite. Ne poate prinde Crăciunul cu pieţele îngheţate. Jeffrey Franks spunea că România e acum mai pregătită decât în urmă cu doi ani. Afirmaţia este adevărată doar parţial. Să nu uităm că ajustarea deficitelor externe a fost forţată şi că nu vom mai obţine împrumuturi ca şi până acum", spune analistul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe. Pe piaţa valutară de la Bucureşti, cursul leu-euro mai are un pas şi depăşeşte 4,4 lei. Din vară până acum leul a pierdut peste 3%.

În următoarele săptămâni, atenţia tuturor investitorilor se va îndrepta spre discuţiile pe tema proiectului de buget pentru 2012, pentru a vedea cât de realiste sunt previziunile guvernului Boc şi care este planul de restructurare şi pri­vatizare a companiilor de stat cu pierderi. Guvernul încearcă să aducă management privat la o parte din aceste companii, unde numirile au fost întotdeauna politice, devenind astfel "vaci de muls" pentru partidele aflate la putere. Pierderile acestor companii depăşesc 2 mld. euro, bani care ar fi putut fi investiţi în alte sectoare economice.

Din păcate, guvernul nu are prea multe variante pentru a lupta împotriva crizei, deoarece a fost prins ducând în spate un aparat de stat supradimensionat şi cu ministere total nereformate. Sistemul de pensii trage după el o ghiulea, care poate exploda în orice moment întrucât reducerea activităţii economice a dus şi la scăderea contribuţiilor către asigurările sociale şi fondurile de pensii.

În ciuda faptului că pe primele trei luni România a avut o creştere economică de 2,7% după puternicii ani de rece­siune din 2009 şi 2010, neîncrederea populaţiei în viitor a re­venit. Finalul de an este destul de incert, iar oamenii şi com­pa­niile încearcă să se pună la adăpost amânând achiziţiile.

Dincolo de problemele fiecărei ţări, pentru zona centrală şi de est acum au intervenit şi retragerile de finanţări pe care le fac băncile occidentale care s-au instalat în această parte a Europei în ultimul deceniu. În aceste condiţii, băncile din zonă au primit instrucţiuni de la băncile-mamă să-şi găească finanţări pe piaţa locală. În România, de două luni a început o luptă cot la cot între bănci pentru a atrage depozite, dobânzile plătite depăşind 7% la lei şi 4% la euro, cu mult peste ratele de referinţă. România este vulnerabilă la băncile elene, iar dacă finanţatorii austrieci îşi revizuiesc politica, atunci se vor micşora şi liniile de finanţare din această zonă. Din păcate România nu beneficiază de prezenţa unei bănci germane puternice care să echilibreze necesarul de finanţare. Sub ameninţarea reducerii liniilor de finanţare din Vest, cu o încetinire a comerţului şi a transferurilor de bani din partea românilor care lucrează în Italia şi Spania, guvernul Boc nu trebuie să facă niciun pas greşit, pentru că altfel economia va deraia.