Consultanţii şi oamenii de afaceri prezenţi ieri la şedinţadeschisă de redacţie ZF Expert apreciază că România ar putea sărevină pe creştere anul viitor, în condiţiile în care va fistimulată cererea solvabilă şi vor fi atrase investiţii străine.Dar atât timp cât statul nu are o viziune pe termen lung, ieşireaRomâniei din criză se poate amâna. Businessul are însă nevoie demai mult optimism. Mecanismul de declanşare al revenirii creşteriieconomice ar putea fi reluarea procesului de creditare. Dar şiscăderea impozitelor ar putea să ajute la relansarea economieiromâneşti. Deficitul bugetar continuă să rămână o problemăimportantă. În opinia consultanţilor şi a oamenilor de afaceri, FMIar trebui să fie mult mai sever cu autorităţile române, să ceară unplan de măsuri clare şi numai apoi să împrumute banii.
TudorFurir, 48 de ani
directorul general al Pernod Ricard România
Facultatea de Electrotehnică, Institutul Politehnic
Cluj-Napoca
Unul dintre primii agenţi de vânzări ai Coca-Cola pe plan local,Furir se numără şi printre primii expaţi ai filialei gigantuluiamerican în Rusia. El a fost general sales manager în cadrulsubsidiarei Coca-Cola din Krasnoiarsk, ulterior revenind în ţară pepostul de national sales manager al Master Foods România. După alţidoi ani, a preluat conducerea filialei locale a producătorului debăuturi alcoolice Alied Domecq, în prezent Pernod RicardRomânia.
Tudor Furir, directorul general al companiei Pernod Ricard România,unul dintre cei mai mari importatori de băuturi alcoolice (cuafaceri de 25 de milioane de euro anul trecut), filiala locală agrupului francez cu acelaşi nume, a spus că în România se facebusiness în genunchi din cauza măsurilor luate de guvernanţi.
"Statul ne pune frână prin măsurile pe care le ia. Ar trebui săne lase să ne facem treaba şi să nu ne mai împiedice. Noi,companiile, producem, noi suntem clienţii de la care statul iabani, ar trebui să ne motiveze să producem, nu să îşi bată joc denoi", a declarat Furir. El a mai spus că patronatele nu au nicioputere, că nu există comunicare între reprezentanţii ministerelorşi cei ai patronatelor. "Am fost la Ministerul Finanţelor, dar nuai cu cine vorbi. În ministere nu există nimeni care să stea devorbă cu tine", a precizat Tudor Furir.
În opinia lui, măsurile luate de guvernanţi au radiat România depe harta investiţiilor. Şeful Pernod Ricard România susţine că dincauza ordonanţei guvernamentale privind antrepozitele fiscale numai poate să aducă nicio sticlă de băutură alcoolică în ţară. "Pânăsă apară această ordonanţă, legislaţia românească era aliniată cucea europeană, nefăcându-se diferenţe între antrepozitele fiscalede producţie şi cele de depozitare. Dacă trimit marfă înRepublica Moldova, spre exemplu, acciza se recuperează în treiani."
Cu toate acestea, el consideră că este nevoie de mai multoptimism în piaţă, pentru că, deşi afacerile scad, nu înseamnă cătrebuie să intre în insolvenţă. "Orice business care scade cu 20%şi care dispare în urma acestei scăderi a fost prost condus. Deşiafacerile scad cu 20%, nu înseamnă că trebuie să intri insolvenţă,o companie nu poate fi mereu pe creşteri, aşa cum nu este «dolcevita» tot timpul", spune Furir. El se întreabă cum poate unantreprenor care cere intrarea în insolvenţă a companiei pe care oconduce să se mândrească cu acest lucru după aceea? "Este clar căîn aceste cazuri, situaţia financiară a acţionarilor este diferităde situaţia firmelor. Aceştia sunt antreprenori care au milioane înbuzunare şi care deţin averi, dar care totuşi îşi bagă companiileîn insolvenţă", a menţionat el.
Furir consideră că la această criză economică, oarecumexagerată, au contribuit şi băncile, ce au acordat credite cares-au dovedit neperformante.
DragoşCabat, 42 de ani
managing partner la Financial View
Facultatea de Inginerie Mecanică - Universitatea Politehnică, CFA,MBA
De profesie inginer, Cabat s-a numărat printre primii analiştifinanciari certificaţi internaţionali - CFA. Înainte de a se ocupade consultanţă, a lucrat în sectorul bancar. În 2007, Cabat s-amutat la Citibank România, unde a preluat funcţia de directoradjunct al departamentului de risk management. Anterior, Cabatfusese director de risk management al OTP Bank. Cea mai mare partea carierei sale bancare s-a desfăşurat la UniCredit (2001-2005).
Economia trebuie relansată în mod necesar anul viitor, iar soluţiade moment nu este consumul, România fiind dependentă de exporturişi de redresarea activităţilor companiilor, consideră Dragoş Cabat,managing partner la Financial View. "Anul viitor în mod necesartrebuie relansată economia. Nu cred că soluţia pentru România esteconsumul, în prima etapă. Depindem în continuare de exporturi şi derelansarea activităţii companiilor, în special a IMM-urilor. Dacăar porni consumul acum, ar porni pe seama importurilor ca în2006-2008."
Cabat apreciază că băncile ar putea să dea drumul la creditareîn toamnă, ceea ce ar putea fi mecanismul de declanşare alrevenirii creşterii economice.
"Băncile sunt sub o presiune foarte mare de a face profituri. Dacănu dau drumul la credite, vor fi pe pierdere. Crediteleneperformante au crescut mult şi probabil în acest an vor atingemaximul. Fiind sub presiune, băncile sunt pregătite să iasă cuoferte interesante pentru companii şi persoane fizice. Cerereexistă, însă băncile sunt încă puţin reticente. Înseptembrie-octombrie va trebui să dea drumul la credite. Dacă seîntâmplă acest lucru, există şanse ca spre sfârşitul anului sauprima parte a anului viitor economia să-şi revină."
Ideal ar fi ca băncile să aibă un comportament anticiclic, adicăîn perioada de expansiune economică să fie prudente, iar înrecesiune să fie motorul care să relanseze economia, potrivit luiCabat. Însă, în realitate, băncile au un comportament ciclic dândcredite foarte uşor în perioada de boom şi devenind excesiv deprudente în criză.
Deficitul bugetar, finanţarea acestuia rămâne o problemăimportantă. "Depinde cum ies socotelile cu banii pentru acoperireadeficitului bugetar. Banii strânşi acum de la băncile româneşti îneuro ar ajunge o lună-două. Deficitul nu are cum să scadă.Cheltuielile sunt foarte rezistente, inflexibile, în timp ceveniturile sunt în scădere."
Cabat ar recomanda FMI să fie mai dur cu autorităţile de laBucureşti atunci când fac evaluările, să se uite la măsuricuantificabile şi să verifice dacă măsurile sunt aplicate. "Estenevoie de măsuri punctuale, nu generale. În general FMI stabileştenişte obiective macroeconomice. România are nevoie de un organismcare să se uite în detaliu. România are nevoie de o simplificarefiscală, de transparentizare. Totul trebuie să fie informatizat şifoarte simplu."
Robert Şerban, 41 de ani
directorul general şi acţionarul Gral Medical
Facultatea de Inginerie şi Managementul sistemelor tehnologice -1994
Universitatea Politehnică Bucureşti
În perioada 2003-2006, Robert Şerban a fost director general al MCLFinanciar, în timp ce din 2004 este şef lucrări ManagementulCabinetului Dentar în cadrul Universităţii de Medicină şi FarmacieCarol Davila. Acum deţine împreună cu soţia, Georgeta Şerban,compania Gral Medical, unul dintre principalii operatori de cliniciprivate.
Robert Şerban, directorul general şi acţionarul operatorului deservicii medicale private Gral Medical, unul dintre primii zecejucători din industria serviciilor medicale cu afaceri de 10 mil.euro anul trecut, spune că atât timp cât statul nu are o viziune petermen lung, România nu va ieşi din criză.
"Criza economică a atins două sectoare, cel privat şi celpublic. Sectorul privat s-a sanitarizat, tot ce era gunoi s-a dusîn jos. Acum criza este în domeniul public", a declarat Şerban. Înopinia lui, economia românească se poate relansa prin scădereaimpozitelor pe profit şi dividende şi prin reducerea taxelor şiimpozitelor pe salariaţi. "Companiile trebuiesc lăsate săinvestească. Eu sunt un beneficiar al faptului că nu merge economiaromânească. Oamenii se îndreaptă spre serviciile medicale private",a spus Şerban, a cărui companie a avut în primele şase luni ocreştere cu 42% a afacerilor.
Omul de afaceri consideră că statul ar trebui să externalizezetoate serviciile (mai puţin cele oferite de Poliţie şi Armată),ceea ce va aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. "Tot ce sepoate externaliza ar trebui externalizat, eu aş externalizaserviciul de încasare de la Ministerul de Finanţe. Va aduce maimulţi bani, iar costurile de colectare vor fi mai mici. Astfel,cheltuielile vor fi direct proporţionale cu veniturile încasate. Înceea ce priveşte infrastructura, cred că realizarea de drumuri artrebui concesionată", a spus el, adăugând că la probleme extreme secer soluţii extreme.
Omul de afaceri susţine că mereu asistă la discuţii legate decum să facem rost de bani la bugetul de stat. "Treaba noastră nueste ce se întâmplă în sectorul public, ci ce face statul cu baniipe care îi ia de la noi (oamenii de afaceri -n.red.)", a opinat el,adăugând că nu înţelege de ce este nevoie să existe posturi deşoferi în ministere. "Eu nu am şofer, deşi mi-aş permite", spuneel.
Faptul că statul nu are o viziune pe termen lung sau un plan derelansare ar trebui să ridice întrebări FMI, este de părere Şerban."De ce nu se comportă FMI ca o bancă? În primul rând, FMI ar trebuisă îi ceară statului român o viziune pe următoarea perioadă, astfelîncât să fie sigur că îşi va putea recupera banii. Atât timp cât nuva exista o viziune, România nu va ieşi din criză nici în2011."
GabrielBiriş, 41 de ani
partener fondator casa de avocatură Biriş Goran
Facultatea de Drept - Universitatea Româno-Americană
Este unul dintre fondatorii firmei Biriş Goran în mai 2006.Anterior, a lucrat în casele de avocatură Salans, HaarmannHemmeralth şi Coopers & Lybrand. Biriş este şi absolvent alFacultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrulUniversităţii Politehnice din Bucureşti. A participat la consultăricu Ministerul de Finanţe cu privire la amendamentele Codului fiscalşi implementarea acestuia.
România poate să revină pe creştere economică anul viitor, iarsingura şansă pentru relansare este stimularea cererii solvabile şiconcentrarea pe atragerea investiţiilor, ceea ce necesitărelansarea optimismului şi a încrederii, potrivit lui GabrielBiriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.
"Sperăm să nu mai scadă economia. Speranţa moare ultima. În 2011este posibil să avem creştere economică. Trebuie stimulată cererea.Trebuie vorbit de creşterea cererii solvabile. Nu neapărat consumulpopulaţiei exagerat, umflat de creditele de consum trebuiesusţinut, ci creşterea cererii solvabile. Repornirea sectoarelordin economie care nu prea funcţionează la capacitatea la care artrebui este o soluţie."
Biriş apreciază că investiţiile străine s-ar putea orienta sprezona de producţie şi distribuţie.
Soluţia pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget şireducerea deficitului este simplificarea legislaţiei şi lărgireabazei de impozitare, în opinia lui Biriş. "Nu cred că vor fischimbări majore de trend. Nu cred că problema deficitului bugetarse va rezolva sau îmbunătăţi semnificativ."
Biriş a afirmat că nu prea vedem din păcate responsabilitate încheltuirea banului public. "Statul este pe o poziţie de forţă.Spune: avem deficit bugetar mare, trebuie să ne daţi mai mult. Casă ce? Să stimulăm nemunca? Să dăm ajutoare sociale la cei care nuvor să muncească? Ca statul să poată să menţină o situaţie de«şpagă electorală» să ne cocoşeze pe noi?"
În trecut guvernele au umflat bugetele pe venituri şi cheltuieli înfaza de elaborare, lăsându-se o mare marjă de manevră prin tăiereainvestiţiilor. "Politic s-a decis amânarea la maxim arestructurării cheltuielilor bugetare".
Referindu-se la ordonanţa pentru combaterea evaziunii fiscale,Biriş a precizat că este de fapt o ordonanţă pentru combatereabusinessului. "Scoate din business companiile corecte pe motiv căsunt unii care fură. A radiat România de pe harta potenţialilorinvestitori în centre regionale de distribuţie."
Statul pierde mai mult de 10 miliarde de euro pe an din cauzaevaziunii fiscale sau a proastei reglementări, potrivit luiBiriş.
Ca cetăţean şi contribuabil, Biriş se declară "supărat că FMI nueste mai critic şi mai realist". "Cred că FMI ar trebui să fie multmai sever. Dau banii mult prea uşor. Dacă vrea să ne ajute să ieşimdin criză, nu ar trebui să ne condiţioneze cu creştereaimpozitelor. În criză nu se majorează impozitele."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
