În plină eră a digitalizării, piaţa muncii trece de asemenea printr-o continuă transformare, axată pe regândirea relaţiilor de muncă clasice, precum şi pe adoptarea unor strategii menite să crească competitivitatea şi flexibilitatea la locul de muncă, concomitent cu menţinerea unui înalt nivel al protecţiei sociale a salariaţilor.
În vederea alinierii cadrului legislativ la noile realităţi existente pe piaţa muncii, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două directive importante, în concret: (i) Directiva 2019/1152 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană şi (ii) Directiva 2019/1158 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului.
În România, transpunerea acestor directive s-a realizat în mod etapizat pe parcursul acestui an, majoritatea drepturilor şi regulilor consacrate de acestea fiind introduse prin Legea nr. 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, promulgată pe data de 17 octombrie 2022 de către Preşedintele României.
În cele ce urmează, echipa de dreptul muncii din cadrul Kinstellar (care o include pe Lidia Zărnescu, Avocat Senior, şi este coordonată de Partenerul Remus Codreanu) redă cele mai importante modificări aduse cadrului legislativ naţional, în lumina prevederilor noilor directive, cu un impact major asupra relaţiilor de muncă.
I. Noi măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală
Obţinerea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală este din ce în mai greu de atins, având în vedere, atât estomparea graniţei dintre timpul de muncă şi cel de odihnă, determinată de economia emergentă a tehnologiilor digitale, cât şi de diversitatea nevoilor salariaţilor, generate de schimbările socio-demografice (în special, îmbătrânirea populaţiei).
În acest context, în anul 2022, au fost adoptate mai multe măsuri legislative, menite să sprijine salariaţii cu responsabilităţi familiale, în concret: (i) introducerea concediului pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice cu vârstă de peste 18 ani; (ii) extinderea protecţiei salariaţilor cu responsabilităţi familiale împotriva discriminării la locul de muncă şi (iii) majorarea duratei concediului paternal de la 5 la 10 zile lucrătoare.
În plus, prin noile modificări aduse Codului muncii, se introduce o serie de drepturi pentru salariaţi, în concret:
a. dreptul de a beneficia de concediu de îngrijitor, de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru a acorda îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariaţii şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin semnificativ, ca urmare a unei probleme medicale grave;
b. dreptul de a absenta de la locul de muncăîn caz de urgenţe familiale, cel mult 10 zile lucrătoare/an, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea sa integrală;
c. dreptul de a solicita programe individualizate de muncă şi obligaţia corelativă a angajatorilor, de a motiva în scris orice refuz, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării;
d. interdicţia de concediere a salariaţilor pe durata concediilor familiale (i.e., concediului paternal, de îngrijitor sau în cazul absentării de la locul de muncă pentru urgenţe familiale).
Din perspectiva diseminării acestor drepturi în plan organizaţional, angajatorii trebuie să asigure informarea salariaţilor cu privire la noile drepturi şi, respectiv, să actualizeze regulamentele interne, contractele colective de muncă, precum şi orice alte politici interne relevante (e.g., politicile privind concediile, discriminarea la locul de muncă etc.).
Nerespectarea noilor reguli legale de către angajatori poate atrage răspunderea contravenţională (fiind instituite noi amenzi contravenţionale) sau chiar şi patrimonială a acestora, în cazul unor potenţiale litigii iniţiate de către salariaţi.
II. Noi măsuri pentru asigurarea transparenţei şi previzibilităţii condiţiilor de muncă
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi asigurarea, în acelaşi timp, a adaptabilităţii pe piaţa muncii, legiuitorul a adoptat o serie de noi reguli, cele mai importante fiind expuse mai jos.
1. Contractele individuale de muncă vor cuprinde mai multe clauze
Angajatorii vor fi obligaţi să comunice candidaţilor şi salariaţilor mai multe informaţii, faţă de cele care sunt deja obligatorii, motiv pentru care angajatorii vor trebui să actualizeze modelul contractului individual de muncă şi, respectiv, să modifice contractele individuale de muncă ale actualilor salariaţi, prin încheierea unor acte adiţionale la acestea, care să cuprindă informaţii referitoare la:
a. informaţii privind asigurarea sau decontarea deplasării între locurile de muncă, de către angajator, în cazul lipsei unui loc de muncă fix;
b. indicarea separată a elementelor constitutive ale veniturilor salariale, precum şi indicarea metodei de plată a salariului;
c. condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
d. condiţiile perioadei de probă, dacă există;
e. dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de către angajator;
f. asigurarea medicală privată, contribuţiile suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului suportate de către angajator conform legii, precum şi orice alte beneficii sociale, acordate din iniţiativa angajatorului, atunci când acestea constituie avantaje în bani sau în natură acordate sau plătite de către angajator.
În cazul nerespectării acestei obligaţii de către angajator, candidatul sau salariatul poate sesiza: (i) Inspecţia Muncii sau organele de inspecţie proprii ale angajatorului sau (ii) instanţa judecătorească competentă, putând solicita despăgubiri corespunzătoare prejudiciului suferit.
2. Regulamentul Intern va cuprinde noi informaţii
În plus faţă de prevederile obligatorii actuale, Regulamentul Intern va trebui să cuprindă şi: (i) reguli referitoare la preaviz şi (ii) informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.
Angajatorii vor trebui sa aducă la cunoştinţa salariaţilor Regulamentul Intern, fie pe suport de hârtie, fie în format electronic, important fiind a putea face dovada comunicării acestuia.
3. Drepturi suplimentare pentru salariaţi
De asemenea, legiuitorul introduce o serie de noi drepturi pentru salariaţi, precum:
a. dreptul salariaţilor de a munci la diferiţi angajatori sau de a încheia mai multe contracte individuale de muncă cu acelaşi angajator, fără suprapunerea programului de muncă, precum şi obligaţia corelativă a angajatorului de a nu aplica tratament nefavorabil salariaţilor care îşi exercită acest drept;
b. dreptul de transfer pe un post vacant care oferă condiţii de muncă mai favorabile, aplicabil salariaţilor cu o vechime de cel puţin 6 luni la acelaşi angajator, care şi-au încheiat perioada de probă, precum şi obligaţia corelativă a angajatorului de a răspunde salariaţilor respectivi, în scris şi motivat, în termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de solicitări;
c. extinderea protecţiei împotriva concedierii şi discriminării, prin: (i) interdicţia concedierii sau a oricărui tratament advers al salariaţilor pe motiv că au solicitat sau şi-au exercitat drepturile legale sau au iniţiat plângeri sau proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor legale şi (ii) dreptul victimei unui tratament advers de a formula în faţa instanţei de judecată competente o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.
În vederea implementării acestor noi modificări legislative, angajatorii vor trebui să actualizeze, în mod corespunzător, contractele individuale de muncă, contractul colectiv de muncă, regulamentul intern şi alte politici interne relevante.
Având în vedere caracterul vag şi lapidar al noilor prevederi legale, recomandarea echipei de dreptul muncii din Kinstellar este ca transpunerea în practică a acestor modificări legislative să se realizeze cu atenţie sporită, în vederea minimizării riscurilor juridice asociate acestora.
Advertorialele publicate pe zf.ro sunt marcate cu (P), Articol cu conţinut publicitar, Advertorial sau Opinia Specialistului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
