Oameni care au jucat un rol cheie în existenţa Fondului sau careşi-au trecut numele pe legile de funcţionare a Fondului au fostîntrebaţi de ZF dacă prin listare, Proprietatea şi-a îndeplinitscopul pentru care a fost creat: despăgubirea foştilorproprietari.
Despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fostconfiscate de regimul comunist, şi nu mai pot fi restituite înnatură, a fost scopul declarat de guvernul condus de CălinPopescu-Tăriceanu (premier în 2004-2008) atunci când a semnat"actul de naştere" al FonduluiProprietatea pe 28 decembrie 2005.
În următorii ani, cei doi miniştri de finanţe Sebastian Vlădescu(din 2005 până în 2007) şi Varujan Vosganian (2007-2008) au datcurs unui set de legi şi ordonanţe de urgenţă menite săeficientizeze procedura de compensare prin acţiuni şi săsuplimenteze capitalul Fondului cu active valoroase dineconomie.
Bunele intenţii din primii ani de viaţă ai FP nu au fost însăsuficiente, pentru că până nu demult acţiunile primite la Fond nuerau mai mult decât nişte hârtii fără valoare pentru foştiiproprietari pentru că nu exista o piaţă transparentă şireglementată unde aceştia să vândă acţiunile şi să îşi încasezecompensaţiile.
"Scopurile listării Fondului la Bursă sunt: să dea consistenţăBursei de Valori Bucureşti, să aducă dinamism Fondului, care vadeveni astfel o instituţie financiară puternică, şi să deaposibilitatea persoanelor care au de primit despăgubiri să îşigăsească o contraparte pe Bursă şi astfel să îşi încasezecompensaţiile. În ce măsură acest scop de compensare va fiîndeplinit vom vedea în funcţie de preţul de la bursă", a spusVarujan Vosganian, membru PNL şi fost ministru de finanţe şi aleconomiei în guvernul Tăriceanu.
Preţul acţiunii Fondului de la Bursă este unitatea care vamăsura dacă Fondul şi-a îndeplinit sau nu scopul pentru care a fostcreat. Mai exact, fiecare dintre cei peste 5.000 de acţionaripersoane fizice şi juridice au fost despăgubiţi cu acţiuniluându-se drept reper valoarea nominală de un leu a acţiunii,pentru un teren confiscat evaluat la 600.000 de lei primind 600.000de acţiuni. Vânzarea acţiunilor pe Bursă de către un fostproprietar la un preţ de sub leu/acţiune i-ar aduce acestuia noiprejudicii.
"Fondul şi-a îndeplinit doar o parte din misiunea pentru care afost creat, în funcţie de preţul acţiunii de pe Bursă vom puteaspune dacă misiunea a fost pe deplin îndeplinită", a spus MirceaUrsache, membru PSD şi fost membru în conducerea Fondului.
Mai mult, în ultimii ani Fondul Proprietatea a ajuns să fiecâmpul de bătălie al intereselor politice, fiecare luptă câştigatăsau pierdută la alegeri echivalând cu schimbări ale conducerilor,dar şi cu acide declaraţii politice. În campania electorală pentrualegerile parlamentare din 2008, Mircea Geoană (PSD) numeşte Fondulo "puşculiţă de partid a liberalilor". Unii dintre politicieni auajuns chiar să deţină acţiuni la Fond, cumpărând de pe piaţa "gri"la preţuri mult subevaluate.
"Eu nu pot să îi condamn pe oamenii politici care deţin acţiunila Fond, aşa că las opinia publică să decidă dacă este sau nuîncălcare a deontologiei", a adăugat Vosganian.
În această dimineaţă, fondul a intrat la tranzacţionare la Bursade Valori Bucureşti, statul român fiind cel mai mare acţionar cuaproape 39%. Faptul că statul deţine controlul după cinci ani defuncţionare a Fondului este perceput de investitorii străini dreptun factor de risc, dat fiind că se poate implica în strategia deinvestiţii a Fondului sau în cea a companiilor din portofoliu,uneori cu implicaţii nefaste, cum a fost cazul donaţiei Romgaz saual proiectului de înfiinţare a celor doi giganţi energetice. Înochii Guvernului, controlul la Fondul Proprietatea este o garanţiecă procesul de despăgubire va continua până la finalizarea tuturorprocedurilor şi că Fondul nu va fi lichidat, aşa cum este motivatăOrdonanţa de Urgenţă 81/2007 prin care se accelerează procedura dedespăgubire.
"Personal, cred că statul român ar trebui să deţină 34% din Fondpână când ultimul român care are de primit despăgubiri va ficompensat cu acţiuni", a adăugat Ursache.
Cu toate acestea, începând de azi, toţi ochii sunt atent fixaţipe România şi orice decizie negativă luată de statul român înlegătură cu FP ar putea stârni aversiunea investitorilor străini şiscădea şansele de a atrage finanţare pentru viitoare listări alecompaniilor de stat. Pe de altă parte, analiştii susţin că nuexistă riscul unor viitoare abuzuri din partea statului român.
"E greu de anticipat ce demersuri va face statul român dupălistarea Fondului Proprietatea. Trebuie însă avut în vedere căorice posibil demers legislativ de modificare a portofoliuluiFondului poate fi considerat neconstituţional. Nu cred că existăriscul ca statul să naţionalizeze Fondul", a fost de părere NarcisaOprea, partener al Schoenherr şi Asociaţii, consultantul juridic alintermediarului la întocmirea prospectului FP.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
