Retrospectiva In The Spotlight, un proiect ZF powered by Mastercard: Anul 2023 a fost unul în care dezvoltarea locală şi dincolo de graniţe a fost prioritatea businessurilor din retail şi ospitalitate

Într-un 2023 marcat de inflaţie, de dobânzi crescute şi de prudenţă în consum, businessurile autohtone din retail şi ospitalitate au continuat să se dezvolte, fie local, fie dincolo de graniţă, acesta din urmă fiind un pariu tot mai des întâlnit în rândul companiilor româneşti.

„Mergem mai departe cu expansiunea internaţională, aceasta fiind un pilon strategic pentru noi. Continăm extinderea şi în România”, a spus recent Anda Jurcă, commercial and product director TEILOR, în cadrul emisiunii In the Spotlight, un proiect ZF powered by Mastercard.

Retailerul de bijuterii TEILOR, controlat de antreprenorul Florin Enache, operează o reţea de circa 70 de magazine, dintre care 55 în România şi 15 pe patru pieţe internaţionale, respectiv Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia.

În toate ţările, compania a mers cu brandul local – TEILOR.
Strategia de expansiune a firmei la nivel internaţional a plecat de la un magazin ce a fost deschis în Bulgaria, la Sofia.

„Acum, Bulgaria reprezintă una dintre cele mai mature pieţe în care suntem prezenţi. În schimb, Polonia este pentru noi un punct foarte interesant. La început, am gândit expansiunea internaţională pentru a acoperi Europa de Est. În următorii zece ani, planurile noastre vizează extinderea în toată Europa. Explorăm şi alte zone, ne uităm la Slovacia, dar şi la Vestul continentului. Totuşi, nu putem oferi încă detalii pentru că, pentru noi, locaţia este extraordinar de importantă”, adăuga Anda Jurcă.

Tot despre expansiunea internaţională a vorbit şi Rodica Groza, head of brand communication Tucano, o reţea de cafenele de specialitate a cărei poveste a început să se scrie la Chişinău acum 12 ani. Astăzi, există 50 de unităţi sub acest brand în şapte ţări, însă România e piaţa principală, cu circa 36 de cafenele amplasate în marile oraşe.

Tucano a pornit cu o unitate, iar ulterior s-au deschis în Chişinău alte trei.
„Apoi, am avut dorinţa de a duce Tucano dincolo de graniţe. Prima ţară în care am dat o franciză a fost Emiratele Arabe Unite. A fost o provocare pentru noi, dar am acceptat-o.”

Reţeaua e activă în România, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Germania, Kazahstan şi Kîrgistan.

„Am avut propuneri şi din Japonia, şi din SUA, dar încercăm să ne limităm cumva pentru că din Moldova şi România coordonăm toate spaţiile şi nu vrem să ne aruncăm. Ne dorim să fim peste tot, dar totuşi vrem să ne păstrăm calitatea gestionării francizei. În vizorul nostru pentru anul următor se află Germania, o piaţă unde noi am debutat acum trei ani.”

Aici, Tucano a deschis o cafenea în Berlin şi mai apoi o alta în Frankfurt. Este însă o piaţă cu un potenţial foarte mare.

„Ne dorim să ne extindem pentru că e loc.”

Businessurile din România nu sunt foarte active dincolo de graniţă, indiferent de domeniu. Spre comparaţie, companiile din Polonia au cucerit deja multiple pieţe din România, dar nu numai. În ultimii ani însă, poate încurajate de aceste exemple din urmă, şi firmele autohtone au început să treacă graniţa. E vorba de firme din retail, din ospitalitate, dar nu numai. Şi producătorii de vin fac paşi în acest sens, prin exporturi.

În ultimele luni, crama Rasova, din zona Dobrogei, a început să parieze şi pe export, mergând la târguri şi discuţii în Coreea de Sud, în Norvegia. “Am observat că nu avem nicio şansă să ne batem cu soiuri internaţionale. E greu să-i baţi pe francezi la Chardonnay. Trebuie să ne diferenţiem, aşa că mizăm pe soiuri autohtone la export. În ţară, în continuare oamenii tind să să aleagă un soi recunoscut de afară”, spunea recent Dumitru-Alexandru Ghiuri, managing partner la Crama Rasova. El reprezintă a doua generaţie a familiei implicată în acest business, fiind unul dintre fiii fondatorilor.

Dumitru-Alexandru Ghiuri a fost prezent în cadrul emisiunii In the Spotlight, un proiect ZF powered by Mastercard.

El afirma că ideea exportului a apărut în mintea sa de mai mult timp, doar că Rasova vindea totul în ţară şi nu mai avea cantităţi disponibile pentru alte pieţe. Plus că durează foarte mult să legi relaţii de export, sunt ani de zile în care trebuie să mergi în pieţele respective şi să cunoşti oameni.

“Am hotărât că ar fi bine să demarăm procesul ăsta deja, să nu ne trezim la un moment dat că se întâmplă ceva la noi în ţară, scade consumul drastic, spre exemplu, şi suntem blocaţi sau descoperiţi. Vrem să nu avem toate ouăle într-un singur coş. Plus că e şi de prestigiu, trebuie să ajungem pe pieţele importante din lume şi să promovăm şi brand-ul de ţară.”

Deşi este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume, România nu este cunoscută pentru asta dincolo de graniţe.

“Nu este de ajuns să facem fiecare câte puţin separat. Trebuie să ne unim forţele. Un exemplu foarte bun în acest sens este Republica Moldova.”

Chiar şi companiile care au preferat să îşi concentreze atenţia pe România şi nu pe expansiunea internaţională au pariat pe dezvoltare în 2023.

„Suntem o afacere de familie, fondată de mine, de tatăl meu şi de sora mea. Am început în 2010 cu un mic restaurant spaniol în Popa Tatu. Am deschis după aceea La Finca Alioli pe Grigore Alexandrescu. Vorbim de un spaţiu mai generos, cu o terasă mult mai mare, de 600 m. Toată lumea ne ştie drept Alioli, care e şi un sos tipic din Valencia”, spunea acum câteva luni Sorin Barbu, administrator şi asociat al grupului Alioli.
A urmat Pescaderia, pe care a deschis-o în complexul comercial Pipera Plaza, e vorba de un restaurant de unde se poate şi cumpăra peştele, şi găti pe loc, şi servi. Ulterior a inaugurat, tot în Pipera Plaza – „o zonă foarte bună pentru noi” -, Jamoneria, un magazin de unde se poate achiziţiona jamon, dar şi alte produse spaniole, brânzeturi, vinuri.

„Avem şi trei pescării în magazinele Mega Image de tip concept store, e vorba de cele din Piaţa Vitan, Piaţa Gemeni şi Băneasa. Am pornit la drum cu un restaurant şi am ajuns la un grup cu activităţi în industria ospitalităţii.”

Loc de dezvoltare există însă în continuare. Spre exemplu, e loc la Cluj-Napoca de încă un local de tipul Jamoneria.
„Noi vindem online foarte mult jamon, iar zona Transilvaniei are o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de astfel de produse. Vedem cerere şi interes şi din Timişoara. Ar fi primul nostru pas în afara Bucureştiului.”

Jamoneria e un proiect pe care antreprenorii îl aveau încă de dinainte de pandemie, însă odată cu criza sanitară ei a trebuit să se adapteze, să se muleze pe ce se întâmpla.
„Dintr-un băruleţ de tapas am devenit un mic magazin. Se poate însă ca un consumator să stea la masă şi să comande produsele, şi asta la acelaşi preţ pe care l-ar plăti dacă ar cumpăra pentru acasă. Nu avem costuri adiţionale.”

E loc de dezvoltare şi pentru Pescaderia. Sunt zone precum Corbeanca unde Sorin Barbu vede potenţial. „E nevoie de zone unde locuiesc mai ales tineri. O mare parte dintre clienţii noştri sunt mame.”

La rândul său, Răzvan Crişan, cofondator al localurilor Mamizza şi M60, afirmă că e clară orientarea oamenilor către cartiere.

“Nu mai vrei să ieşi până în centrul oraşului să te vezi cu prietenii, preferi proximitatea locuinţei tale. De asta, şi noi ne uităm destul de mult către nordul Bucureştiului, ca cea mai dezvoltată parte a oraşului. Sudul mai are nişte timp de recuperat din punctul ăsta de vedere, dar va veni şi momentul său. Vestul cred că va fi următoarea zonă care se dezvoltă foarte frumos. Ne uităm cu atenţie unde să mergem”, conchide el.

Grupul de ospitalitate co-fondat de Răzvan Crişan a deschis recent localul Gyst în centrul vechi al Bucureştiului.