Membrul CNA Radu Herjeu a rezumat pentru MEDIAFAX principalele modificări propuse de Consiliu în Proiectul de modificare a Codului Audiovizual, declarând că adoptat, proiectul nu înăspreşte foarte mult legislaţia, ci o clarifică.
CNA a organizat miercuri, 14 septembrie, o şedinţă extraordinară (în mod obişnuit membrii ai CNA se reunesc marţea şi joia) pentru a discuta propunerile de modificare a Codului de reglementare a conţinutului audiovizual (Codul CNA/ Codul Audiovizual).
Proiectul de modificarea/ completare a Codului a fost publicat pe site-ul instituţiei, pe 23 septembrie (https://goo.gl/2pqjPB), intrând în dezbatere publică timp de 30 de zile lucrătoare (până pe 3 noiembrie). Astfel, observaţiile şi recomandările pot fi transmise, prin poştă sau pot fi depuse direct la registratura CNA, până cel târziu 3 noiembrie, inclusiv.
"Modificările s-au concretizat pe două principale direcţii: cea a protecţiei minorilor şi cea a legată de dreptul la imagine" a declarat Radu Herjeu.
• Actele de violenţă
Radu Herjeu: "Am clarificat lucrurile interzise până la ora 23:00. Până acum era destul de vag, se folosea expresia «acte de violenţă repetate». Deci un act de violenţă nerepetat nu putea fi sancţionat, fiindcă radiodifuzorii invocau acest articol pentru a se apăra, spunând: «Pai, da, dar nu e repetat. Articolul zice că trebuie să fie repetat». Până la urmă un act de violenţă, repetat sau nu, nu are ce căuta la televizor. Astfel că am introdus şi sintagma «cu un grad mare de intensitate sau gravitate»."
• Scene obscene
"La fel a fost şi cu termenul «obscen»", a spus Herjeu, continuând: "Televiziunile se loveau de faptul că o domnişoară care dansează în tanga nu e ceva obscen. Ok, nu e obscen, dar nu are ce să caute la ora 14:00 la televizor. Astfel că termenul nu acopereau toate înţelesurile articolului. Şi din acest motiv am introdus «trivial» şi «vulgar» pentru a încerca să închidem «portiţele» prin care ei reuşeau să se strecoare".
Astfel, potrivit proiectului, dacă va fi aprobat, noul articol 18 va arăta aşa:
(1) Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6:00 - 23:00 producţii care prezintă:
a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate sau gravitate;
b) scene de sex, limbaj sau comportament trivial, vulgar sau obscen;
c) persoane în ipostaze degradante, chiar dacă acestea şi-au dat acordul;
d) lupte nereglementate de federaţii sportive naţionale sau internaţionale.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) filmele artistice de scurt şi lung metraj, seriale şi filmele documentare numai dacă acestea sunt difuzate în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) sau alin. (2), după caz.
• Interzicerea minorilor de până în 18 ani în cadrul reclamelor la alimente.
La articolul 117 din Cod s-a propus introducerea unui nou alineat, alin a^1) cu următorul cuprins: "Publicitatea la produsele alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii: a^1) să nu încurajeze consumul de alimente prin folosirea în reclame a minorilor cu vârsta de până la 18 ani".
Radu Herjeu: "Sunt curios care vor fi efectele dacă va rămâne această prevedere. Sunt curios, gândidu-mă cum vor reacţiona marile corporaţii care îşi fac reclamă cu adolescenţi, nu neapărat copii".
Întrebat cum ar putea fi realizate relamele la unt, de exemplu, în care familia – mama, tata şi copilul – este aratată la micul dejun şi cum va fi redată ideea de familie dacă lipseşte copilul, Radu Herjeu a răspuns: "Nu va mai fi (copilul, n.red.)", adăugând: "Problema nu e că se face reclamă la unt, ci la margarină".
Radu Herjeu: "Problema trebuia pusă altfel, dar era mai complicat din punct de vedere tehnic, în sensul în care interzicerea apariţiei copiilor în reclame trebuia făcută pentru alimentele dezechilibrate caloric. Dar acest lucru ne-ar fi pus pe noi în postura de a solicita dovezi că alimentul respectiv este sănătos, iar ei au fi adus acele documente... Şi în acest caz noi ar fi trebuit, uitându-ne pe documentele lor, să spunem: «Da, margarina e buna, e sănătoasă, deci copii pot să apară în acele reclame». Şi nu vreau să ajungem în această situaţie".
Membrul Consiliului a fost de părere că industria/ piaţa va reacţiona, iar companiile vor depune amendamente în perioada de dezbatere publică
Conform Proiectului, la articolul 93 se adauga, printre altele, şi alineatul urător: "Este interzisă utilizarea în publicitate a stereotipurilor de gen, a situaţiilor în care persoanele, indiferent de apartenenţa la un sex, sunt prezentate în atitudini degradante, umilitoare şi cu caracter pornografic".
În acest fel multe reclame care merg pe principiul "sex sells" ar putea fi interzise; la fel şi cele în care se prezintă femeia "la cratiţă", având în vedere că pentru multe categorii de produse publicitatea utilizează aceste stereotipii. De-a lungul timpului CNA a analizat mai multe reclame de acest fel, dar a aplicat alte articole: https://goo.gl/fMrUpP
• Dreptul la imagine
– "Îl tocăm mărunt pe unu' şi după aceea venim la CNA şi spunem: «Aaaa, da' nu ne-a răspuns la telefon». Sau: «Eu i-am spus că poate să intervină, am anunţat şi pe post că poate să ne sune»" –
"Nu e normal să se vorbească despre o persoană care nu e prezentă în platou. Moderatorul ar trebui să opreasca interlocutorul sau să facă tot posibilul să intre în direct cu persoana despre care se face vorbire. Nu e normal să-i dai un drept la replică după câteva zile de la emisiunea iniţială. Din păcate, în televiziunile româneşti acest fenomen s-a cronicizat. Aproape că nu există televiziune la care talk show-urile să nu fie pe sitemul acesta: 'îl tocăm mărunt pe unu' şi după aceea venim la CNA şi spunem: «Aaaa, da' nu ne-a răspuns la telefon». Sau: «Eu i-am spus că poate să intervină, am anunţat şi pe post că poate să ne sune». Nu că are dreptul să intervină, trebuie să-i ceri să intervină! Să presupui că un om urmăreşte toate emisiunile în care numele lui ar putea fi invocat, e absurd", a considerat Radu Herjeu.
• Discriminarea
Radu Herjeu: "Am mers un pic şi pe partea de discriminare (...) şi am introdus faptul că sunt interzise remarci rasiste, xenofobe, până la nivelul de educaţie – cum ar fi: comparaţia (făcută de moderatorii Morning Zu) a membrilor echipei de fotbal din Congo cu nişte maimuţe; bătrânii sau săracii care n-ar trebui să voteze etc".
Radu Herjeu: "E inadmisibil să împarţi lumea pe aceste criterii. Măcar la nivel de discurs public să devenim mai civilizaţi, astfel încât adolescenţilor să nu li se mai ofere un astfel de model. În momentul în care n-o să-l mai auzi pe Banciu bătând câmpii despre musulmani şi despre nu ştiu ce, nu înseamnă că el şi-a schimbat părerea... da' măcar adolescentul expus la Banciu n-o sa mai fie tentat să preia o astfel de atitudine".
Astfel, potrivit Proiectului de modificare a Codului, la articolul 47 – se adaugă:
(3) Sunt interzise în programele audiovizuale afirmaţii defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/ comunităţi definit/e de gen, vârstă, rasă, etnie, naţionalitate, cetăţenie, credinţe religioase, orientare sexuală, nivel de educaţie, categorie socială, afecţiuni medicale sau caracteristici fizice.
(4) Sunt interzise în programele audiovizuale afirmaţii defăimătoare generalizatoare la adresa unei persoane pe baza apartenenţei acesteia la un grup/o comunitate definit/ă de gen, vârstă, rasă, etnie, naţionalitate, cetăţenie, credinţe religioase, orientare sexuală, nivel de educaţie, categorie socială, afecţiuni medicale sau caracteristici fizice.
• Emisiunile de noapte cu subiecte tabloide
– "Eu nu vreau să educ adulţii; Responsabilitatea nu e doar a televiziunii; N-a venit televiziunea să-l lege pe copil în faţa televizorului; Radiodifuzorii n-o să mai poată să vina la CNA şi să zică: «Aaaaa, păi n-am ştiut că nu e frumos ce facem»" –
Radu Herjeu: "N-a trecut propunerea referitoare la emisiunile tabloide şi mutarea lor după ora 24:00 (propunere făcută de Valentin Jucan, n.red.). Ăla care stă până la 23:00 să se uite la Capatos, o să stea şi până la 24:00. Şi nu cred nici că n-ar mai face Capatos porcării pentru că e mutată emisiunea după ora 24:00. Dimpotrivă. Eu nu vreau să educ adulţii. Pe mine mă interesează minorii. În mod normal la ora 23:00, copiii până la 15 ani ar trebui să doarmă, iar daca nu dorm, părinţii lor ar trebui să fie acasă şi să ştie la ce se uită copiii lor. Responsabilitatea nu e doar a televiziunii, ci şi a părintelui. N-a venit televiziunea să-l lege pe copil în faţa televizorului. Acum exista metode de restricţionare, acord parental (din setările tv, n.red). Legislaţia nu s-a înăsprit foarte tare, ci e mult mai clară. Radiodifuzorii n-o să mai poată să vina la CNA şi să zică: «Aaaaa, păi n-am ştiut că nu e frumos ce facem». Iar pentru protecţia invitaţilor, acordul pentru a participa în cadrul unei emisiuni va trebui semnat în prealabil".
• Reality-show-uri fictive
– "Unii oameni nu-şi dau seama că emisiunea e o făcătură" –
Radu Herjeu: "Emisiunile de ficţiune (prezentate de televiziuni ca nişte reality show-uri) vor trebui să triteze acest fapt pe tot parcursul emisiunii fiindca, de exemplu la emisiunile de la Prima TV sau «Viaţa în direct» de la Pro TV, dacă oamenii se uitau, dar nu prindeau cele zece secunde în care ei menţionau că este o emisiune de ficţiune (cu scenaru, actori, n.red), nu aflau. Anumiţi oamenii îşi dau seama că o emisiune e «făcătură», cum era, de exemplu, cea realizată de Ernest. Dar sunt unii oameni care nu-şi dau seama şi au impresia că este real ceea ce văd".
Astfel, potrivit Proiectului de modificare, după art. 14(1) se va introduce alineatul: "Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situaţii reale din viaţa unor persoane, conţinând însă şi elemente de ficţiune, se semnalează pe toată perioada desfăşurării emisiunii, cu textul «Acest program este o ficţiune», afişat lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie".
"Modificările s-au concretizat pe două principale direcţii: cea a protecţiei minorilor şi cea a legată de dreptul la imagine", a rezumat Herjeu, continuând: "Pe protecţia minorilor s-a mers atât pe a celor care se uită la televizor şi care pot fi astfel expuşi la diferite derapaje, cât şi a celor care participă direct sau indirect la emisiunile de televiziune. Au fost nişte modificări de a creşte limita de vârstă de la care un adolescent poate să-şi dea cu părerea despre ceea ce se întâmplă în jurul lui. Există cazuri în care acestă limită a fost ridicată până la 18 ani; adică dacă nu eşti major nu poţi vorbi despre probleme tragice din comunitatea ta, nu eşti suficient de matur pentru a-ţi da cu părerea şi a fi prezentat la televizor ca un fel de lider de opinie".
Potrivit Proiectului de modificarea a Codului, programele cu "descrieri, reconstituiri sau reprezentări ale unor omucideri/ sinucideri, mutilări/ automutilări sau tehnici criminale ori practici oculte, sau acte de violenţă domestică ori a violului" (cu precizarea "altele decât producţiile audiovizuale de ficţiune şi filmele documentare") au fost mutate cu o oră mai târziu şi pot fi difuzate după ora 23:00.
Iar la articolul 120(4) s-au introdus două noi mesaje. Atfel mesajele de avertizare "Hrănirea exclusiv la sân a copilului în primele 6 luni este esenţială pentru o viaţă sănătoasă" şi "Pentru sănătatea emoţională a copilului dumneavoastră petreceţi cât mai mult timp împreună cu el", dacă vor fi aprobate, se vor adăuga celor cinci deja existente.
Conform actualului articol 120(4): "În cadrul calupurilor publicitare ce promovează alimente radiodifuzorii trebuie să difuzeze alternativ unul dintre următoarele mesaje de avertizare:
a) Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic fructe şi legume;
b) Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi;
c) Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic minimum 2 litri de lichide;
d) Pentru o viaţă sănătoasă, respectaţi mesele principale ale zilei;
e) Pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi".
