Proprietarii brandurilor din toata lumea ar face orice ca sa gaseasca noi modalitati pentru a-si face cunoscut produsul in randul potentialilor cumparatori prin intermediul posturilor de televiziune. si o fac chiar daca, nu de putine ori, autoritatile din domeniul audiovizualului atrag atentia televiziunilor sau le sanctioneaza financiar.
Desi, de exemplu in Franta, departamentul juridic din cadrul fiecarui canal TV este foarte atent cand programeaza reclamele, pentru a nu fi tras la raspundere, mai ales in cazul emisiunilor in care intervin contracte de sponsorizare, Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA) arata cartonasul galben, mai ales atunci cand sesizarea a venit din partea unor branduri sau televiziuni concurente.
De exemplu, postul Canal + a trebuit sa plateasca in ianuarie 70.000 de euro pentru depasirea duratei alocate difuzarii publicitatii. Postul va mai plati alti 35.000 de euro pentru difuzarea de publicitate mascata, dupa ce, in emisiunea "60 jours, 60 nuits", rapperul Joey Starr a purtat in mod ostentativ haine de la firmele Com8 si Enyce, carora le face reclama.
Publicitatea mascata vizeaza in primul rand promovarea unei marci in afara spatiilor deja traditionale dedicate publicitatii. Aceasta metoda reprezinta o tentatie foarte mare pentru advertiseri si pentru canalele TV, deoarece se stie ca telespectatorii schimba postul in timpul pauzelor publicitare.
De la simpla mentionare a numelui unui produs in cadrul unei emisiuni, pana la realizarea unor scurte programe sponsorizate, trecand prin crearea clipurilor muzicale sau finantarea mini-serialelor de fictiune, mijloacele la care recurg advertiserii sunt din ce in ce mai sofisticate.
CSA a anuntat, la inceputul lunii ianuarie, ca a pus in aplicare o procedura de sanctionare in cazul postului TF1, ca urmare a difuzarii piesei "Chihuahua" a lui DJ Bobo. Devenit hit, clipul a fost difuzat de peste 200 de ori la televizor. Or, melodia acestui clip, un vechi mambo din anii '50, remixat, a fost popularizata printr-un spot publicitar realizat de catre agentia McCann-Erickson Madrid, difuzat incepand cu februarie 2003.
Si in Romania, potrivit Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicitatea mascata si teleshoppingul mascat sunt interzise, amenda pentru posturile de televiziune fiind intre 50 si 500 de milioane de lei.
Presedintele Consiliului National al Audiovizualului, Ralu Filip, a declarat pentru Ziarul Financiar ca, desi la televiziunile romanesti exista inca foarte multa reclama mascata, pana in prezent nu s-a dat vreo amenda. "Inca vrem sa ne intelegem amiabil, iar posturile trebuie sa inteleaga ca legislatia trebuie respectata", a declarat Ralu Filip. Potrivit acestuia, in Romania exista o mare diversitate a produselor pentru care posturile de televiziune fac publicitate in afara perioadelor special destinate pentru acest lucru. Se merge de la emisiuni despre case, masini, emisiuni despre bunuri de larg consum, pana la fundalurile cu logo-uri sau semne de identificare ale unor firme sau servicii.
La 11 iunie 2003, CNA adresa o somatie publica postului Romania 1 pentru ca in timpul transmisiei meciului de fotbal Romania - Bosnia Hertegovina, prin reclamele afisate in jurul terenului, s-a facut publicitate la alcool distilat, incalcandu-se astfel Decizia CNA nr. 36/2003 privind publicitatea la bauturile alcoolice, dar constituindu-se, in acelasi timp si in reclama mascata.
Tot anul trecut, la sfarsitul lunii iulie, CNA semnala, printr-un comunicat, prezenta unui procent insemnat de publicitate mascata, principalul exemplu fiind parcul de distractii Aqua Magic, de unde mai multe televiziuni au facut transmisiuni in direct, precum si diverse hoteluri, restaurante sau bunuri de larg consum.
In mai multe randuri, membrii CNA au luat in discutie emisiunile specializate, care prezinta masini sau materiale de constructie, in timpul carora totul este prezentat la superlativ. "Practic, se lucreaza in totalitate cu materialul clientului", a fost concluzia CNA, care a hotarat sa trimita scrisori sau somatii posturilor.
si problema publicitatii mascate in reality-show-uri a fost luata in discutie de CNA, la inceputul lui 2003, cand a fost difuzata cunoscuta productie Big Brother. Atunci, CNA si International Advertising Association (IAA) au convenit ca in reality-show-uri se va accepta plasarea de produse numai pentru productiile de acest gen difuzate pana la grila de vara din 2004. De atunci incolo, potrivit lui Ralu Filip product-placement-ul va fi permis doar la sitcom, dar si acolo "fara a scoate ochii publicului".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
