Mediafax.biz Exclusiv

Bidian, Kiwi Finance: Încă nu avem o cultură a clasei de mijloc, comportamentul este încă haotic şi de multe ori deviant

Bidian, Kiwi Finance: Încă nu avem o cultură a clasei de mijloc, comportamentul este încă haotic şi de multe ori deviant

Autor: Dorin Oancea

01.04.2011, 17:24 30

Da, este răspunsul foarte scurt. Da, dar sunt şi preapuţini şi o bună parte sunt lipsiţi de unele atribute esenţiale aleclasei, este răspunsul cât de câtelaborat.

Prea săraci pentru a fi bogaţi, prea bogaţi pentru afi săraci, după cum bine a spus un înţelept, membrii clasei demijloc sunt coloana vertebrală a unei naţii. Clasa de mijlocînseamnă creştere economică, consum şi antreprenoriat, reformepolitice şi schimbări instituţionale.

Clasa de mijloc a lipsit din tabloul primului deceniude capitalism al României, ea apărând undeva la începutul nouluimileniu. Teodor Furir, directorul Pernod Ricard, leagă directplusul de venituri apărut în urma introducerii impozitului unic deformarea unei clase de mijloc demne de a fi luată în seamă, cuvenituri situate între 8.000 şi 15.000 de euro pe an. În 2008studiile companiilor indicau, luând în calcul numai cifreleoficiale, fără economia gri sau veniturile anumitor categorii demuzicanţi, ca făcând parte din clasa de mijloc circa 20% dinpopulaţie.

Acum, după trei ani de criză, aceleaşi studii indicăînjumătăţirea clasei de mijloc; pentru comparaţie, mai trebuie spuscă o realitate economică stabilă se clădeşte pe o clasă de mijloccare reprezintă 60% din populaţie. Reducerea este evidentă şi prinprisma rezultatelor privind consumul şi veniturile cetăţenilor: înfebruarie 2011, conform unui studiu realizat de MEDNET MarketingResearch Center pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şioraşele cu peste 100.000 locuitori, 80% dintre orăşeni se declarauafectaţi într-o măsură oarecare de criză şi numai 7% spuneau că nusimt efectele crizei economice; statisticile de acest fel trebuieinterpretate şi prin fragilitateaveniturilor.

Mai mult, criza a modificat obiceiuri de consum,pentru că oamenii cumpără mai puţin sau produse mai ieftine, iartaxarea suplimentară a dus la reducerea numărului deantreprenori.

La acest ultim capitol avem o cifră extrem desurprinzătoare: din 1992 şi până în 2008 elanurile antreprenorialeale românilor au scăzut îngrijorător: la trei ani de la revoluţieerau 393.000 de patroni, conform datelor Institutului Român deCercetare a Calităţii Vieţii, iar în 2008 aceştia scăzuseră la160.000. Sigur că pot exista explicaţii coerente şi logice pentruaceastă evoluţie, cum ar fi transformarea micilor întreprinderi aledecretului lege 54 în SRL-uri şi SA-uri, concentrări de activităţi,creşteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor şi putereaacestora de a rezista pe o piaţă care un deceniu şi mai bine numaicomodă nu a fost. Dar, totuşi, scăderea cu aproape două treimi anumărului de întreprinzători ar trebui să dea de gândit, măcar unuimediu politic preocupat de sporirea încasărilor la bugetulstatului.

"În 2008, pe la jumătatea anului şi a perioadei deboom economic al României, aş fi spus că România are clasă demijloc şi încă una care se conturează serios şi care începe să aibăun cuvânt de spus în dinamica economiei autohtone. Trei ani maitârziu constat cu îngrijorare că acea clasă mijlocie a cam dispărutsau, dacă nu a dispărut, impactul ei pe piaţă s-a diminuat simţitorpână la anulare. Dacă în cei câţiva ani în care am cunoscut şi noi,românii, o urmă de dezvoltare, clasa de mijloc ajungea undeva la2,5 milioane de oameni, din studiile sociologice făcute, acum credcă ea nu ajunge la mai mult de jumătate de milion de români", spuneOana Simon, general manager al producătorului de echipamente NoveiMedical.

Ceva mai optimist se arată Mihail Marcu, preşedinteleConsiliului de Administraţie al MedLife, care vorbeşte de ocreştere spectaculoasă a numărului de clienţi. "Serviciile noastrese adresează segmentului de public cu venituri medii spre mari şi,urmărind traiectoria numărului de clienţi, vom vedea o creştere dela an la an, iar în 2010 am trecut de pragul de un milion depacienţi doar pe segmentul de retail. Şi avem semnale puternice dinpiaţă care atestă că numărul acestor clienţi va creştesemnificativ."

O definiţie a clasei de mijloc nu există. Mai precisspus, definiţiile sunt adaptabile şi interpretabile, în sensul căun reprezentant al clasei de mijloc din ţările dezvoltate nu secompară cu unul din zonele emergente. La începutul anului trecutrevista The Economist saluta intrarea în clasa de mijloc a douămiliarde de oameni, proveniţi din zona statelor în curs dedezvoltare. Cele două miliarde ar fi fost săraci conformstandardelor din ţările dezvoltate, dar un venit între 3 şi 10dolari pe zi fac dintr-un chinez sau indian o persoană destul deînstărită.

În contrapondere cu cele două miliarde vine un altnumăr, 35.000.000. Este numărul persoanelor care sunt ameninţate desărăcie din cauza crizei, conform estimărilor unor economişti de laBanca Mondială, în Europa şi Asia Centrală. Acest lucru reprezintăpractic o anulare a câştigului înregistrat în perioada 1998 - 2008,când în jur de 50 de milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi deEst, precum şi din spaţiul ex-sovietic şi Turcia au înregistrat ocreştere a veniturilor suficient de mare încât să intre în zonaclasei de mijloc.

Pe de altă parte, a lega clasa de mijloc strict debani şi venituri este o greşeală. Pentru a fi într-adevăr clasă demijloc trebuie luate în calcul şi alte atribute care fac dinrespectiva categorie socială o componentă a progresului social şieconomic - ultimele sute de ani sunt grăitoare, băncile centrale,asigurările sociale şi sistemul de pensii, revoluţiile sau votuluniversal sunt creaţiile clasei de mijloc. Definiţiile oarecumclasice atribuie clasei de mijloc şi o serie de caracteristiciprecum credinţa în valorile burgheze, manierele, statutul şcolilorterminate, zona socială în care se mişcă. Chestiuni care într-oformă sau alta nu se regăsesc la noi: "Ceea ce cred că încă nu avemeste o cultură a clasei de mijloc, o autodefinire a conştiinţei desine. Acum comportamentul este încă haotic şi de multe ori deviant,fără o ordine şi segmentare de obiceiuri, năzuinţe şi aspiraţii.Poate acesta este şi unul din motivele pentru care a devenitaproape o modă să ne văităm. Când nu prea ştii ce-ţi doreşti şi cumsă ajungi acolo nici nu ştii când să fii mulţumit că ţi-ai atinsobiectivul", spune Anca Bidian, director executiv la compania deservicii bancare Kiwi Finance.

Omul de afaceri Marius Ghenea vede şi diferenţefinanciare. "În România clasa de mijloc începe de fapt mult mai«jos» faţă de alte ţări europene, pentru că veniturile minime suntşi ele mult mai jos decât aproape în orice alt stat european. Acestecart de venituri se reflectă şi în modul cum clasa de mijloc semanifestă în alte ţări, faţă de modul cum se manifestă în România.Apar astfel alte diferenţe care ţin de implicarea socială, dereprezentativitate, de contribuţia efectivă la producerea uneischimbări în bine."

În locul unei contribuţii efective, clasa de mijlocromânească pare să prefere expectativa; cel puţin asta este opiniathink-tankului britanic Oxford Analytica. "Românii din clasa demijloc văd jocul politic ca pe un spectacol media vulgar, însă suntprea apatici ca să înlocuiască partidele discreditate cu altelenoi, care au o agendă ce-şi propune rezolvarea problemelor." OxfordAnalytica are o părere mai bună despre partidele din România chiardecât partidele în sine, dar percepţia asupra apatiei clasei demijloc este corectă. Studiul, intitulat "System excludes theenergetic and idealistic", spune că aceia care deţin valorile şienergia pentru ca ţara să meargă într-o direcţie mai bună sunt deobicei excluşi de la putere şi mulţi cred că este mai bine să plecedecât să trăiască într-o ţară care stagnează. Este cazul a 17.000de medici din 2008 până în 2010 şi sunt numai o mică parte dintrecei ce au plecat.

Ce-i de făcut? "Politic este nevoie de libertateeconomică, de reducere semnificativă defiscalitate,

de reducere reală de evaziune fiscală, deperfecţionare a mecanismelor informatice în relaţiileinvestitorilor cu statul şi instituţiile sale şi multe alteleasemenea", spune liberalul Eugen Nicolăescu. Toate acestea trebuiecorelate cu o creştere economică sustenabilă şi de măsuri energicede stimulare a economiei. "Această creştere trebuie să aibă doivectori: investiţiile şi exportul. În lipsa acestora, România vaajunge o ţară cu o economie de tip sud-american, cu o clasă de 5-6%super bogată şi restul de 94-95% într-o sărăcie cumplită", adaugăvicepreşedintele PSD Constantin Niţă.

Oana Simon de la Novei Medical crede că stabilitateaeconomică şi legislativă, legi care să susţină zonaantreprenorială, eliminarea măsurilor drastice care afecteazăplătitorii de impozite, coerenţa, stabilitatea şi un planlegislativ şi financiar concret pe următorii cel puţin 10 ani vorfavoriza crearea unei clase de mijlocputernice.

Nu inventăm apa caldă, spune Anca Bidian de la KiwiFinance, sunt modele şi etape parcurse de mulţi alţii în diferitestadii de dezvoltare. "Ceea ce vreau să subliniez însă este că fărăparticiparea şi efortul fiecăruia dintre noi nicio măsură oricât debună nu va face minuni. Trebuie să încetăm în primul rând să necomportăm ca şi cum am fi propriii noştri duşmani şi să învăţăm cămăsura valorii este individuală, nu o poate decide niciun guverndin lumea asta printr-o măsură sau actlegislativ."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO