Creşterea economică este un indicator fundamental pentru construcţia bugetului anual, estimarea corectă a PIB fiind esenţială.
Ziarul Financiar a publicat luni o analiză centrată în jurul a 10 întrebări pentru Guvern la construcţia bugetului pentru 2012, prima întrebare fiind: Cât de realizabilă este creşterea economică de circa 2% discutată acum pentru 2012, având în vedere incertitudinea de pe pieţele externe? Radu Timiş, proprietar al CrisTim, un business de 79,1 milioane de euro în industria mezelurilor, a răspuns că o ţintă de creştere economică de 2% este fezabilă, însă este direct dependentă de ceea ce se va întâmpla pe pieţele externe. "Dacă situaţia se va acutiza, nu vom reuşi să obţinem această creştere", crede Timiş.
Şi Daniel Guzu, omul de afaceri care deţine producătorul de materiale de construcţii Duraziv, cu afaceri de 13,5 mil. euro în 2010, consideră că o creştere economică de 2% anul viitor este fezabilă.
"Este fezabil să avem o creştere economică de 2%, însă totul depinde de conjunctura internaţională, lucru pe care nimeni nu îl poate garanta. Spre exemplu, dacă UE nu plăteşte la timp tranşele de bani destinate României sau dacă vor cădea bănci europene, România poate fi de asemenea afectată. România are acest potenţial, de a creşte, problema este că nu suntem singuri pe lume şi dacă vin aceşti «microbi» din exterior, putem fi afectaţi la rândul nostru", a declarat Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează compania de construcţii Delta ACM, cu afaceri de 91 mil. euro anul trecut.
Ce spun analiştii
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen, a răspuns că în momentul de faţă o astfel de prognoză este fezabilă, însă rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile.
"O posibilă rediscutare se poate face după semnalele ce vor fi date de economie în primul trimestru din 2012".
BCR, cea mai mare bancă după active, tocmai şi-a ajustat prognoza de creştere economică pentru anul viitor cu un punct procentual, de la 2,9% la 1,9%.
"O prognoză de 2% pare pentru moment o abordare prudentă. Ce se va întâmpla anul viitor nimeni nu ştie. Factorul extern contează enorm", a comentat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
El consideră că ar fi o variantă ca autorităţ ile să ia în considerare un interval pentru prognoza de creştere economică şi să existe un plan B pentru o evoluţie nefavorabilă a situaţiei. Totodată, economistul-şef al BCR a subliniat că este foarte importantă structura creşterii economice şi modul de estimare a veniturilor şi a dat ca exemplu anul acesta, când se va înregistra o creştere a PIB, posibil chiar peste nivelul prognozat, în principal datorită contribuţiei agriculturii, ceea ce nu se va reflecta automat în creşterea încasărilor bugetare.
"Poţi să ai o creştere economică similară cu cea prognozată, dar să nu ai venituri similare cu cele estimate, generate de creşterea economică. Trebuie să ai o abordare relativ conservatoare." La rândul ei, Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, spune că o dinamică de creştere economică de 2% pentru România este un scenariu fezabil, fără a fi un target optimist, având în vedere amplitudinea contracţiei economice din anii anteriori, precum şi resursele de care ar putea dispune ţara noastră pentru a stimula revenirea economică: ameliorarea colectă rii taxelor, absorbţia banilor europeni, posibilitatea de reducere a dobânzilor la finanţarea în lei, precum şi resursele financiare care ar putea fi eliberate în economie prin reducerea nivelului RMO, oportunităţile de dezvoltare a infrastructurii, agriculturii, turismului, industriei.
RBS Bank România a redus la jumătatea lunii septembrie prognoza de creştere economică pentru 2012, de la 2,8% la 2%, în principal din cauza efectului de bază negativ care va veni de la agricultură, având în vedere că se va face comparaţ ie cu performanţa foarte bună din acest an.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, a anunţat deja că, probabil, în noul context, o creştere economică de circa 2% pentru 2012 poate fi una realistă (pe baza informaţiilor disponibile în acest moment) pentru a fi utilizată în fundamentarea bugetului.
În consecinţă, presiunea pe deficitul bugetar va fi una semnificativ mai mare, fiind necesare măsuri suplimentare de ajustare, mult mai semnificative.
FMI a anunţat că intenţionează să înjumătăţească prognoza de creştere economică a României de anul viitor, spre 2%, în condiţiile în care riscurile de contagiune pe plan extern s-au amplificat.
Dar pe piaţă au apărut şi estimări pesimiste în privinţa creşterii economice de anul viitor.
JP Morgan, una dintre cele mai puternice bănci americane, monitorizează România în rapoarte de analiză ocazionale, iar în ultima vreme a ieşit în evidenţă prin ajustări succesive ale prognozei de creştere economică pe 2012, până la 0,8% - una dintre cele mai pesimiste de pe piaţă.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank: O dinamică de creştere economică de 2% pentru România este un scenariu fezabil, fără a fi un target optimist, având în vedere amplitudinea contracţiei economice din anii anteriori, precum şi resursele de care ar putea dispune ţara noastră pentru a stimula revenirea economică.
Lucian Anghel, economistul-şef al BCR: O prognoză de 2% pare pentru moment o abordare prudentă. Ce se va întâmpla anul viitor nimeni nu ştie. Factorul extern contează enorm. Contează foarte mult şi ce proiecte de infrastructură vor fi realizate anul viitor, ce fonduri europene vor fi absorbite.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD - Société Générale: În momentul de faţă o astfel de prognoză este fezabilă. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. O posibilă rediscutare se poate face după semnalele ce vor fi date de economie în primul trimestru din 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
